Dintre evenimentele de marcă ale Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj, putem aminti și expoziţia „Civilizaţia nord-tracică în Banat. Tezaurul de cultură materială de la Susani”, din anul 2009. Expoziţia s-a axat în principal, pe prezentarea descoperirilor făcute în a doua jumătate a secolului trecut de către Ioan Stratan, fostul director al muzeului lugojean, în localitatea Susani, la tumulul tracic cunoscut sub numele de „Grămurada lui Ticu”. Aici a fost descoperit un complex ritualic ce conţine urne cu aspect bitronconic, ceşti cu toarta supraînălţată, vase borcan şi ceşti cu buza învazată ce aparţin marelui complex cu ceramică canelată specific vestului României, caracteristic veacurilor XII – XI î.Hr., ce aparţin civilizaţiei nord-tracice dezvoltate în Banat.
„Descoperirea se încadrează în procesul de evoluţie culturală desfăşurat odată cu apariţia culturilor caracterizate prin ceramica canelată, fapt petrecut aproximativ în aceeaşi vreme cu impetuoasa dezvoltare a metalurgiei bronzului, urmat de utilizarea fierului şi reducerea minereurilor fieroase”, avea să declare Răzvan Pinca, directorul muzeului lugojean, menţionând că „tezaurul de cultură materială de la Susani se prezintă ca singular în istoria sud-estului european, aducând o contribuţie deosebită la cunoaşterea preistoriei spaţiului european”. Descoperirile din această zonă arheologică a mai fost pusă în valoare prin „Noaptea Europeană a Muzeelor”, eveniment sărbătorit, anual, de peste 3.000 de muzee din Europa și marcat printr-o expoziție temporară, dedicată primei epoci a fierului, intitulată „Tumulii de la Susani – tezaure de cultură materială și spirituală din Banat” (pe 21 mai 2016).
În cadrul expoziției a fost prezentată în premieră, sub formă de desene, întreaga colecție de vase descoperite în tumulul „Grămurada lui Ticu”, tumul cercetat în a doua jumătate a secolului trecut. Alături de desene, planuri și fotografii de pe șantiere vor fi expuse și o parte din vasele descoperite și restaurate. Cercetare arheologică din acestă zonă (la „Grămurada de la Jupani”) a continuat în anii 2017 și 2018. Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, alături de Universitatea de Vest Timișoara, Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj, cu sprijinul Primăriei comunei Traian Vuia au demarat anul acesta cercetarea arheologică sistematică a tumulului „Grămurada de la Jupani” (com. Traian Vuia). Situl arheologic Susani-Grămurada de la Jupani (cod RAN 159124.03) face parte din grupul de patru movile situat pe latura nordică a localității Susani (com. Traian Vuia, jud. Timiș), așa cum se prezintă în harta de mai jos. Dintre cele patru movile cartate, două dintre ele au fost cercetate arheologic în întregime. Ambele descoperiri au fost încadrate la debutul primei vârste a epocii fierului, mai precis Hallstatt A. Movila numită Grămurada de la Jupani este situată pe malul drept al pârâului Glavița, chiar pe marginea primei terase neinundabile ale acestuia. Are o înălțime de 3,5 m și un diametru maxim de 44 m. Stratigrafia internă a acesteia, observată arheologic, demonstrează faptul că este o movilă antropică, ridicată cel mai probabil în preistorie.
Situarea în imediata sa proximitate a movilei cu numărul patru, a siturilor arheologice din punctele Deluț și La Bebeș, precum și a movilei cu numărul 1 (numită și Grămurada lui Ticu) la o distanță de cca. 1 km, toate oferind descoperiri aparținând începutului epocii fierului, poate să facă, la acest moment, posibilă încadrarea cronologică a construirii Grămuradei de la Jupani în cadrul aceluiași palier temporal. Fascinația exercitată de eventualitatea descoperirii unor comori în acest tip de movile a făcut ca și Grămurada de la Jupani să cadă victimă braconajelor arheologice, observațiile arheologice făcute până acum relevând trei acțiuni de acest gen, acțiuni nedorite, ilegale și total neproductive. (surse: culturatimis.ro; cimec.ro; fantasticulbanat.com; wikipedia.org). Prin intervenția activă a arheologilor se mai pot încă salva comorile ascunse ale strămoșilor noștri, aducându-se astfel la lumină date certe și dovezi ale vechimii noastre pe aceste meleaguri. (G.V.G.)
Lasă un răspuns