O oază de liniște: Domeniul Știrbei din Buftea

Palatul Știrbei a fost construit între anii 1855 – 1864 de către Barbu Dimitrie Știrbei, domnul Țării Românești în perioadele iunie 1849 – 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856 (n.1799 – d.1869). Forma palatului de la Buftea a fost gândită ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii săi au mai adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863.

Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în timpul Primului Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci dintre cei șase copii ai săi. Acesteia îi plăcea să călărească în pădurea domeniului și să se plimbe cu copiii în vastul parc de aici. În 1917, Palatul a fost rechiziționat de armata germană, iar aici și-a stabilit locuința Mareșalul August von Mackensen și tot aici a fost negociată pacea cu Puterile Centrale Pacea de la Buftea, semnată la 5/18 martie 1918, prin care România pierdea Dobrogea și versanții Carpaților.  Clădirea a fost mărită treptat de-a lungul timpului, ultima extindere având loc după Primul Rrăzboi Mondial. Într-o fotografia din anul 1920 se vede cum ultimul nivel al părții dinspre sud-est a fost completat cu noi spații de locuit, rezultând în final numărul actual de camere. La parter, de o parte și de alta a unui vestibul legat de scara principală din lemn erau dispuse sălile de recepție, sufrageria, salonul mare, biblioteca și salonul de muzică. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la etajul al doilea, camerele invitaților și ale personalului superior. Bucătăria se afla la demisol.

La sfârșitul anului 1957, parcul Domeniului Știrbei, cu o suprafață de 30 ha, cu arbori seculari, dar și palatul, au devenit proprietatea guvernului și al Comitetului Central al PCR. Între anii 1958-1959 au avut loc lucrări de reparații, refaceri și restaurări ale diferitelor elemente ale fațadelor și ale interioarelor Palatului, realizate după proiectul arhitecților Robert Voll și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor fațadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă și piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparținut familiei princiare Știrbei, cuprindea Palatul Știrbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafață construită de 2.000 mp, repartizați în mod egal (500 mp construiți/nivel) și compus din 7 apartamente, 2 camere duble și 2 săli de conferință. Lângă palat se găsesc capela, serele domnești (care se întind pe aproape 3 hectare), turnul de acces, turnul de apă și Palatul Mic (o construcție de 300 mp, repartizați egal (S+P), ce adăpostește 6 camere și alte anexe), pădure și Lacul Buftea. Imediat după alungarea tuturor celor din neamul Știrbei din țară, odată cu venirea comuniștilor la putere, palatul a găzduit o parte a Institutului de geriatrie „Ana Aslan”, servind și ca depozit de vinuri și casă de oaspeți pentru Nicu Ceaușescu.

Prin Hotărârea nr. 115 din 7 februarie 1990 a Guvernulului României, privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, semnat de Petre Roman, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 30 iunie 1992, Castelul Buftea, inclusiv mijloacele fixe și obiectele de inventar aferente, au trecut în administrare la Ministerul Culturii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 28 septembrie 2000, privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, „Complex Buftea” situat în orașul Buftea, str. Știrbei Voda nr.36, jud. Ilfov, compus din: Palatul Știrbei, Capela Știrbei, Vila Știrbei, Clădire poartă, Clădire administrație, Construcții speciale, Parc, lac cu terenul aferent, a trecut în administrarea RAAPPS și a fost deschis publicului. În anul 2006, domeniul Știrbey a fost retrocedat moștenitorilor familiei prințului Știrbey, printr-o decizie a Curții Europene a Drepturior Omului. Astfel, peste două treimi din domeniul public care aparținea Primăriei Buftea, printre care și Palatul Știrbey, au trecut în proprietatea moștenitorilor, iar palatul a fost închis pentru public. Ministerul Culturii și Cultelor a analizat posibilitatea cumpărării Palatului Știrbei, însă prețul solicitat de proprietari, de opt milioane de euro, i-a determinat pe oficialii ministerului, care avea drept de preemțiune, să refuze achiziția, în luna august 2006. În anul 2007, palatul a fost vândut firmei Bucharest Arena pentru 9 milioane de euro, și aceasta a amenajat în clădire un restaurant de cinci stele și spații de cazare în regim exclusivist.

Alături de palat, între anii 1850-1890 a fost construită capela familiei, în stil neogotic, după proiectul arhitectului austriac baron Theophil von Hansen, de origine daneză, cu altar și gropniță, în care se găsesc mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Știrbey Voievod, al prințului Barbu Alexandru Știrbey și ale rudelor acestora. Din pictura executată în anul 1890 de Gheorghe Tattarescu, rudă cu familia Știrbeilor, au mai rămas doar fragmente din pictura „Maica Domnului cu Isus în brațe”, restul picturilor și textul „Acest sfânt lăcaș fondat de Vodă Barbu Știrbei și soția sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Știrbei în anul 1890”, fiind pierdute. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara.

În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de elemente gotice, bizantine și renascentiste, au fost înhumate următoarele persoane din Neamul Știrbeilor: Voievodul Barbu Dimitrie Știrbei, domn al Țării Românești de la 1849-1856, născut la Craiova în 1799, decedat la Nisa la 1.04.1869; Prințul Barbu Alexandru Știrbei, născut 4.11.1872, decedat 24.03.1946; Maria D. Știrbei, născută 26.02.1876, decedată 5.04.1885 la Paris; Contesa Marta de Blome, născută Dimitrie B. Știrbei, la 23.04.? la Paris, decedată 2.09.1925 la Câmpina; Dimitrie Barbu Știrbei, născut 5/17.04.1841 în București, decedat la Castelul Voila din Câmpina; Ioana Ecaterina Radu Rosetti, născută Știrbei, la 10.06.1885 la Buftea, decedată 27.03.1914 la București; Elisabeta Știrbei, născută Cantacuzino – Pașcanu, în 1805, decedată la Geneva, 5.09.1874; Nicolae N. Ghica – Comănești, decedat 9.05.1907; Maria Știrbei, născută Ghica, la 6.05.1851, decedată la 10.07.1885; Alexandru Barbu Știrbei, născut la 1.08.1837, decedat la 1.03.1895; Zoe Cretzianu, născută Știrbei, la 25.07.1874, decedată la 25.02.1896; Elena de Reinek, născută Știrbei, la 1.07.1871, decedată la 29.03.1897. În 1992, în capela familiei Știrbei regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din cunoscutul film „Dracula”.

Castelul de apă ce se află în partea de nord-est a parcului, a fost realizat în anii 1920, după proiectele arhitectului Anghel Saligny, pentru înmagazinarea apei necesare domeniului familiei Știrbey. Castelul are o arhitectură specifică vremii sale, fiind decorat cu elemente clasicizante, ce fac dintr-o construcție cu funcțiune strict utilitară, un obiect de interes arhitectural. Lacul artificial din parc adăpostește rațe, gâște și câteva lebede. Podul ce trece peste lac este o „moștenire” lăsată de o echipa de filmare engleză, care a turnat cu ani în urmă un film, folosind lacul ca decor. Ca fapte diverse legate de acest domeniu, putem menționa: Mihail Sadoveanu venea aici deseori să pescuiască; Nikita Sergheevici Hrușciov a stat aici în timpul celebrei sale vizite de 6 zile, începută la 26 octombrie 1959, când s-a luat decizia retragerii trupelor sovietice din România; alte figuri importante pentru România modernă au fost adesea oaspeți ai Domeniului Știrbey, începând cu însăși Regina Maria, care a petrecut mult timp acolo. (surse: palatulstirbey.ro; localuri.ro; jurnaldehoinar.com; hoinariromani.ro). Domeniul Știrbey este locul ideal unde să mergeți în apropiere de București dacă aveți la dispoziție câteva ore sau o zi de weekend de pierdut în aer liber. Este spațiu suficient, verdeață, aer curat și  – ce este mai important – liniște…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*