Comoara de argint de la Groși

La jumătatea lunii octombrie 2018, în timp ce săpa un şanţ în propria curte, un bărbat din localitatea bihoreană Groşi a găsit mai multe monede din argint. Astfel, Ilea Nicu, cunoscut în zonă drept Dudu din Groşi, a descoperit un tezaur monetar format din aproximativ 500 de monede din argint. Acesta a predat imediat monedele la Primăria comunei Auşeu, comună de care depinde administrativ și satul Groși, care la rândul ei le va înmâna Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, unde urmează să fie stabilită perioada din care provin, precum şi valoarea acestora. La o primă cercetare, se dovedește că monedele au fost găsite la o adâncime de aproximativ 80 cm; fiind în număr de 478 monede din argint, ele provin din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pentru că a făcut această descoperire întâmplător şi pentru că a predat monedele autorităţilor, bihoreanul are dreptul la 30 la sută din valoarea comorii descoperite. Reamintim că la începutul lunii octombrie 2018, doi tineri din Aleşd au descoperit un tezaur format din 379 de monede de argint în pădurea Peştiş, pe Valea Morii, iar acum iată, apare un nou tezaur istoric important în acestă zonă. Așteptăm părerea istoricilor competenți.

Denumirea de „Groși” mai poate fi întâlnită astfel: localitatea Groși (jud. Alba), Groși (jud. Arad), Groși (jud. Argeș), Groși (jud. Maramueș), Groși (jud. Neamț), Groși (jud.Timiș) și Groși (jud. Vâlcea). Mai avem Groșii Noi (jud. Arad) și Groșii Țibleșului (jud. Maramureș), reședința comunei cu același nume. Denumiri asemănătoare sunt Groșeni (sat în jud. Arad) și Groșerea (sat în județul Gorj). Altele apropiate sunt: Groș, Groșani, Grosu, Groșan, Groșescu (nume). Localitatea unde a avut loc descoperirea este satul Groși din comuna Aușeu (jud. Bihor), Crișana.

Comuna Auşeu are în componenţă şase sate: Auşeu (satul de reşedinţă), Cacuciu Vechi, Codrişoru, Gheghie, Groşi şi Luncşoara. Localitatea este amplasată în extremitatea central-estică a judeţului Bihor, pe malul drept al Crişului Repede şi este străbătută de drumul naţional DN1, care leagă municipiul Cluj-Napoca de Oradea. Cele mai vechi urme de locuire sunt semnalate prin Situl arheologic de la Luncșoara. (surse: wikipedia.org; alesdonline.ro; bihon.ro; hartacomorii.blogspot.com; digi24.ro; greatnews.ro; foto: alesdonline.ro;  bibliografie: Dan Ghinea –„Enciclopedia geografică a României”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000). După ce va fi curățat și conservat, tezaurul va intra în colecția numismatică a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*