Megaliţii „Cei 12 Apostoli” din Munţii Călimani

Megaliții „Cei 12 Apostoli” sunt constituiți într-un monument al naturii, aflat într-o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geologic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Dorna Candrenilor. 11 km ale traseului tematic turistic pe parcursul cărora se întâlnesc cei „Doisprezece Apostoli” din interiorul ariei protejate. Traseu pornește din satul Gura Haitii, aflat la 28 km de Vatra Dornei, în Comuna Șaru Dornei, iar pe turiști îi așteaptă o excursie prin păduri de molid și pășuni subalpine, către una din cele mai frumoase destinații din Parcul Național Călimani.

Rezervația naturală are o suprafață de 200 ha și reprezintă un complex de roci eruptive cu figuri zoomorfe si antropomorfe formate prin eroziunea agregatelor vulcanice (modelare eoliană, dezagregare fizică de tipul îngheț-dezgheț, eroziune produsă de apele de șiroire). Printre formele mai spectaculoase apare figura unui moș cu barbă – spre nord, a unui bătrân – spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce amintește silueta lui Nefertiti ș.a. Dintre acestea se remarcă figura misterioasă a Moșului ce prezintă trei fațete distincte – toate cu chip uman (omul cu trei chipuri, asemănător cu sfinxul de sub Cabana Babele din Munții Bucegi). De sărbătoarea celor Doisprezece Apostoli (29 iunie), localnicii urcă din zonele învecinate pentru a sărbători „Moșii din Călimani”. Sărbătoare își are originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului, având ca temă principală cultul moşilor şi strămoşilor.

Poteca tematică „12 Apostoli” din Parcul Naţional Călimani a fost selectată printre cele mai frumoase șapte astfel de poteci din România. Este adevărat că Cei 12 Apostoli își au originea în actiunea milenară de erodare a vântului și ploilor asupra rocilor vulcanice, dar nu este exclusă totuși nici varianta intervenției unor creatori străvechi de simboluri asupra acestora. Unii trecători le-au asemănat cu megaliţii din Insula Paştelui. Pentru selectarea celor mai frumoase poteci din România nu mai puţin de 20 de astfel de poteci s-au înscris din toate colţurile ţării, unele mai frumoase şi mai interesante ca altele. În cadrul procesului de evaluare au fost avute în vedere 14 criterii, printre care grafica panourilor, lizibilitatea şi uşurinţa  de înţelegere a textului, precum şi gama de servicii ecoturistice din zonă, implicarea comunităţii locale sau promovarea potecii pe plan local.

Bogdan Papuc, de la Asociaţia de Ecoturism din România (AER), a declarat: „În ultimii ani au apărut numeroase poteci tematice în ariile naturale protejate, însă de cele mai multe ori ele sunt promovate doar pe plan local sau regional. Astfel, scopul proiectului este să realizăm o promovare unitară la nivel naţional a celor mai frumoase poteci; să le transmitem potenţialilor turişti că acestea reprezintă o modalitate inedită de descoperire a valorilor unei zone protejate.” În afară de Călimani, celalalte poteci tematice selectate sunt din: Parcul Naţional Retezat; Parcul Naţional Buila-Vânturariţa; Parcul Naţional Defileul Jiului; Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului; Rezervaţia Naturală Râpa Roşie (Sebeş) şi Rezervaţia Naturală Piatra Şoimilor (Băile Tuşnad). Aceste activităţi de selecție și promovare fac parte din cadrul proiectului „Potecile tematice. Un instrument pentru natură”, finanţat de MOL România şi Fundaţia Pentru Parteneriat şi este implementat de Asociaţia de Ecoturism din România (AER), în parteneriat cu Propark – Fundaţia pentru arii protejate, în perioada aprilie-octombrie 2011. Potecile tematice fac parte din aşa-numita infrastructură de interpretare. De cele mai multe ori, apar sub forma unor panouri informative ce sunt instalate de-a lungul unei poteci de vizitare sau drumeţie. Panourile au o grafică plăcută şi abordează anumite subiecte ce sunt prezentate într-o manieră ce stârneşte interesul vizitatorilor.

Consideraţi cei mai masivi munţi vulcanici din România, Munţii Călimani ascund secrete vechi de mii de ani, depănând legende de pe vremea lui Pintea Haiducul, sau chiar mai vechi, din vremea dacilor şi a stră-dacilor. Chiar într-un sat de la poalele muntelui, la Gura Haitii, în curtea unui muntean bătrân și gospodar, se află adăpostite într-un șopron improvizat trei bucăți de stâncă cu înscrisuri, care se pare că au fost inscripționate pe la mijlocul mileniului IV. î.Hr.

Nea Vasile, gazda acestui muzeu original, a scris pe o bucată de scândură bătută de ploi, dar potrivită în cuie deasupra șopronului, „Muzeul Megaliților”. Mai privesc o dată către poteca apoastolilor. Iată Moşul, acolo Mucenicul, mândru Mareşalul, apoi Nefertiti, poate Ramses, aici Guşterul sau Șopârla… (surse: cultural.bzi.ro; jurnalspiritual.eu; wikipedia.org) Toate acestea te așteaptă la extremitatea nordică a culmii dintre Dorna  şi Neagra Şarului, la capătul unui urcuş de două-trei ore maxim. Punct de plecare: Gura Haitii, pensiunea Perla Călimanilor, sau mai bine spus Pensiunea lui Nea Traian, care te așteaptă și la întoarcere, cu căldură și ospitalitate. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*