„Umblai Gorju-n lung și-n lat”

Constatin Lătărețu cântă zona gorjană a României și duce cu sine un nume ce responsabilizează, respectiv numele marii interprete Maria Lătărețu. „Sunt rudă cu soțul domniei sale, Tică Lătărețu, dar rude îndepărtate, nepot prin alianță. Însă n-ar fi contat în muzică acest aspect dacă n-aș fi venit și eu cu înzestrarea nativă de a cânta. E adevărat, Maria Lătărețu a fost și va rămâne modelul meu, un reper absolut despre ceea ce înseamnă profesionalism, dedicație, respect pentru folclor și public, emoție, autenticitate, modestie și măreție, valori morale”, avea să ne mărturisească interpretul. Acolo, la el acasă, în localitatea Runcu-Gorj, sat de lângă Cheile Sohodolului, nimeni nu este străin de muzică. Mama și tatăl au cântat, fără a face din asta o carieră, bunicul Ion Lătărețu a fost lăutar, cum și străbunicul Nicolae Lătărețu a fost instrumentist, prin anii de dinainte de război, în taraful care o acompania pe Maria Lătărețu („mătușa Mărița”, așa cum o numeau apropiații din satele Gorjului), înainte ca ea să devină celebră. Dar atașamentul față de muzică i-l datorează maestrului Marcel Parnica, domnia sa fiind cel care l-a instruit pentru a face carieră în acest domeniu.

Acesta a fost mentorul lui Constatin Lătărețu, cel care l-a condus prima dată prin tainele folclorului. Acesta l-a învățat tainele viorii, dar o vioară stăpânită și în cadrul Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu. Constantin Lătărețu a absolvit odată cu această școală și Liceul de Artă „Constantin Brăiloiu“ din Târgu-Jiu. Astfel a ajuns să combine vioara cu interpretarea vocală, ceea ce n-a făcut altceva decât să îl ajute în tot parcursul lui de până acum. Spectatorii, indiferent că evoluează într-un festival sătesc, eveniment privat, concert, emisiuni folclorice, așa s-au obișnuit cu el și asta-i cer și în continuare; să cânte vocal, dar și din vioară. Pe lângă talentul nativ ce îl ajuta în ceea ce făcea, dorindu-și perfecționarea în domeniul de care era pasionat, Constatin Lătărețu s-a înscris la Facultatea de Muzică a Universității Spiru Haret din București, pe care a absolvit-o în anul 2005. Prin urmărirea modului său de interpretare, am putut să-i  admirăm resursele de puritate adolescentină care îi luminează cântul, cucerind fără rezerve aplauzele și afecțiunea publicului. Autenticul expresiei intrepretării sale se îndreaptă spre acuratețe și nuanțare în frază, părăsind exaltările lirice, ceea ce captează interesul ascultătorilor. Necesitatea exigenței din punct de vedere muzical și, nu în ultimul rând, obligația asigurării unei rigori de execuție, îl face pe Constantin Lătărețu să fie unul dintre vârfurile generației sale. Discursul său captivează și emoționează. Se spune că dacă te mulțumești cu puțin, de puțin vei avea parte, dar în cariera lui n-au existat compromisuri, în ciuda presiunilor vieții cotidiene plină de vicisitudini. Un lucru rar.

Ceea ce a contat cu adevărat pentru Constantin Lătărețu a fost numai promovarea valorii, oriunde s-a aflat. Așa a crescut și și-a menținut prestigiul. Așa a devenit o voce distinctă și distinsă a tinerei generații de interpreți ai cântecului popular românesc. Așa și-a meritat premiile și diplomele conferite pe parcurs. Așa a reușit să traverseze ani grei, și inconveniente ce păreau de nedepășit, dar și marcați de succese dătătoare de speranțe noi. Își iubește cu consecvență și modestie locurile sale natale, cu cântecele și jocurile lor, dăruind tot ce se poate mai bun din ființa sa spirituală, în consonanță cu sentimentul de apartenență la o lume a satului gorjenesc. Locul pe care îl ocupă Constantin Lătărețu între tinerii interpreți de muzică populară este conferit de parametrii optimi la care se situează vocea-i plină de strălucire, un timbru rotund, omogen, generos, cu umbre dramatice, un glas mobil plin de muzicalitate pe care edilii vieții noastre artistice ar trebui să-l invite mai des în concerte și spectacole. Toate acestea ne îndreptățesc să afirmăm că valoarea nu așteaptă numărul anilor. Iată tot atâtea temeiuri pentru a-l întâmpina cu plăcere și afecțiune deplin meritate de-a lungul fragedei sale cariere. Cea mai prestigioasă Casă de Discuri, „Electrecord”, i-a încredințat lui Constantin Lătărețu editarea unui material discografic de excepție. Lansarea acestui compact disc a fost fără îndoială o sărbătoare, un eveniment pe l-a onorat și publicul iubitor al genului. La baza conceperii acestui program, convingător prin scriitura densă, discursul dinamic, alert, cu reverberații folclorice încărcate de sens și vitalitate, a stat ideea de a aduce în atenția publicului cântece extrem de cunoscute, adevărate șlagăre, într-o interpretare nouă care merită toată atenția. Cu un timbru bogat înzestrat, cu o voce amplă și impunătoare, interpretul a restituit frazelor muzicale dimensiunea statuară conferită de interpretările anterioare.

Expresivitatea se regăsește la tot pasul, conductul melodic este redat în toată profunzimea lui. O voce splendidă, cu aplomb și delicatețe în toate registrele, cu tehnică și rafinamente coloristice de mare farmec. Și, pentru că nu trebuie să rămânem ancorați la anume interpretări, pentru că șansa muzicii populare este de a pătrunde în lume prin cât mai multe variante de tălmăcire, orice nouă formulă de abordare, atât timp cât respectă partitura, este binevenită. Și iată că tânărul Constantin Lătărețu a reușit o prestație strălucită, profesionistă în adevăratul sens al cuvântului. Ceea ce a realizat Constantin Lătărețu, este astfel o acțiune deosebit de importantă pentru acoperirea acelor insule de uitare în care s-au pierdut atâția oameni de cultură, în speță cei aparținând lumii noastre muzicale. Ideea este potrivită cu temperamentul interpretului, înclinat spre o performanță care vădește autoritatea unei versiuni proprii în abordarea acestui material muzical foarte mult cântat. Sperăm ca succesul lui să fie pe măsura intențiilor sale. Desigur, întodeauna avem nevoie de astfel de demonstrații care, aparținând generației tinere, pledează pentru viitor. Iar viitorul este o condiție vitală a speranței în mai bine. „Pentru a deveni vedetă un tânăr talentat trebuie să parcurgă un drum lung, deloc simplu și ferit de pericole, o călătorie deloc protejată de fel de fel de imixtiuni în viața breslei, un traseu sinuos și dificil pe parcursul căruia însă totdeauna se face auzită pledoaria pentru valoare.”, avea să spună Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice.

Constantin Lătărețu este mereu prezent pe scenele de concert, iar presa este mereu laudativă, și nici nu s-ar putea altfel căci el are în CV multe competiții câștigate și numeroase trofee. Fără reproș a fost prestația sa artistică din cadrul Festivalului „Maria Tanase“, ediția 1999, interpretare care i-a asigurat un succes eclatant, el obținând Marele Premiu. Ovațiile din partea unui public extraordinar au durat minute în șir. Un bun început se cere însă consolidat și amplificat. Este exact ceea ce a făcut Constantin Lătărețu, înțelegând că nu-i suficient să ajungi în vârful piramidei, ci trebuie să te străduiești să te menții acolo. Dintre diplomele și premiile primite de Constantin Lătărețu putem menționa: Diploma Mențiune – Concursul „La izvor de cânt și dor”, la Festivalul cântului, dansului și portului popular – Ediția a VIII-a (1998); Premiul de excelență – la Festivalul folcloric pentru tineret „Pe un fir de baladă” – Ediția a XXIV-a (1999); Marele Premiu – la Festivalul Național – Concurs al interpreților cântecului popular românesc „Maria Tanase” – Ediția a XV-a (1999); Rezultate deosebite la muzică, în cadrul Liceului de Muzică și Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu (2000),  Diploma de OnoarePremiul 1 la Festivalul Laureaților Gorjeni – Ediția a IX-a (2000); Premiul special al juriului – Festivalul cântecului popular românesc „Maria Lătărețu” (2000); Diplomă Premiul 1 – la Olimpiada Națională de Interpretare Muzicală (2000); Diploma de excelență – acordată de Fundația cultural-știintifică „General Gheorghe Magheru” (2000);– Diplomă – Etapa națională de canto popular (2001); Diplomă și Premiul 1 – la Concursul Național „Corabia de Aur” – Ediția a XXVIII-a (2001);  Premiul 3 – la Olimpiada de Muzică (2001); Diploma Direcției pentru Cultură Ilfov – la Festivalul Național – Concurs de interpretare a romanței și cântecului de petrecere „Floare de Tei” – Ediția a II-a (2003); Premiul 1 – la Festivalul național al cântecului și dansului popular românesc (2004); Diploma de participare – la Festivalul național al cântecului și dansului popular românesc (2004); Diplomă – Înscris de onoare și gratitudine – de la Școala populară de Artă Târgu Jiu (2005); Ordinul de merit „General Gheorghe Magheru” – din partea Fundației Cultural-Științifice „General Gheorghe Magheru” (2006); Ordinul de merit „General Gheorghe Magheru” – din partea Fundației Cultural-Științifice „General Gheorghe Magheru” (2007); Diploma de Onoare – Zilele Comunei Cumpăna – Ziua Recoltei – Ediția a VI-a (2008); Diploma pentru autenticitate – la Festivalul național de folclor „Ion Drăgoi” (2008); Mențiune – la Memorialul „Grigore Kiazim” – Ediția a IV-a; Premiul special al juriului – la Festivalul folcloric pentru tineret „Pe un fir de baladă”; Diploma de excelență – Ministerul Educației și Cercetării – pentru Liceul de Muzică și Artă Târgu Jiu, etc. Din discografia sa amintim albumele: „Maică dragă, pentru tine”, „Cine a fost o dată-n Gorj”, „M-aș duce pe Valea Mică”, etc. Dintre melodiile preferate ale lui Constantin Lătărețu, înregistrate pe albumele sale, ținem să enumerăm câteva: „Am ibovnică frumoasă”, „Cine-a fost odată-n Gorj”, „Maică dragă, pentru tine”, „I-auzi, lăutarii cântă”, „Geaba-i lună, geaba-i stele”, „De la primărie-n sus”, „De când îmi merge mai bine”, „Am doi brazi în bătătură”, „Pupa-ți-aș coama, Bălan”, „Constantine, măi băiete”, „Lasă-mă să pătimesc”, „Umblai Gorjul în lung și-n lat”, „La stejarul de pe plai”, „În pădurea din Stroiești”, „Măi morare, dumneata”, „N-a mințit cine a spus”, „Mă  culcai la cap de punte”, „Uite mândra, nu e mândra”, „La calul bălan”, „Mă mândresc că sunt gorjan”, „Eu sunt taă de fetiță”, „Hoț băiat ești Constatine”, „De la primărie-n sus”, „Mi-aduc aminte de mult”, „La calul bălan”, „Ce e în sufletul de tată”, „Să-mi dea zile Dumnezeu”, „Suntem frați”, „Am fost mereu om cinstit”, „Bine e când ai bunică”, „Foaie verde foi ca ghiața”, „Mă scapă de zile grele”, „Mândrele cu poale crețe”, „Mierlița când e bolnavă”, „Zilele-n goană trec”, „Hai mândră pitiș, pitiș”, etc.  Pe fir de baladă, pe fir de poveste, din localitatea Runcu-Gorj, sat de lângă Cheile Sohodolului, unde nimeni nu este străin de muzică, vine către noi rapsodul Constantin Lătărețu. El și cântecele sale, interpretate din inimă… Să-l ascultăm și să-l aplaudăm!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*