Suntem o familie muzicală fericită!

Născut într-o frumoasă zi de 14 martie 1970 în localitatea Vătava din judeţul Mureş, o comună frumoasă de pe Valea Mureşului superior bogată în tradiţii şi obiceiuri tradiţionale populare, Arghir Adrian Cioată provine dintr-o familie de oameni harnici şi simpli, iubitori de obiceiuri şi tradiţii populare, cu credinţă în Dumnezeu, având în familie încă un frate şi două surori. El a îndrăgit cântecul popular de mic copil, prima lui ieşire în faţa publicului fiind chiar la serbările de la grădiniţă, iar apoi mai târziu la şcoală în clasele primare unde cânta cântece populare ale unor interpreţi consacraţi. La vârsta de 16 ani paşii săi s-au îndreptat şi spre un altfel de muzică şi anume muzică folk şi muzică uşoară, atunci când părinţii săi i-au dăruit prima lui chitară, văzându-l atras de acest gen de muzică. Bucurându-se de noul său dar, el a învăţat să cânte singur la chitară, fiindu-i drag acest instrument.

În 1986 Arghir Adrian Cioată a fost contactat de Formaţia „Sprint” din Reghin – o formaţie de muzică uşoară – și solicitat să cânte împreună cu ei, ca solist vocal de muzică uşoară, muzică populară şi chitară armonie, la diferite evenimente artistice și culturale. În acea perioadă era încă elev la Liceul nr.1 din Târgu Mureş  (Liceul de chimie). A participat cu acestă formație la diferite festivaluri de muzică uşoară, printre care și „Cântarea României”, cunoscuta manifestare artistică din aceea vreme. A urmat colaborări mai mult sau mai puțin fructuoase cu diferite alte formaţii din Târgu Mureş, respectiv Formaţia „Alfa” (aparţinând Fabricii de zahăr) și Formaţia „Coral”  (a Depoului CFR de Locomotive Tg. Mureş), fiind tot solist vocal şi chitară armonie și în aceste formaţii. După absolvirea liceului Arghir Adrian Cioată a continuat colaborarea artistică la Depoul CFR de Locomotive – Mureş, dar de această dată la ansamblul folcloric ca și solist vocal de muzică populară – zona Mureşul de sus. Aici a avut loc şi prima sa întâlnire cu Mureşan Ana Maria, care era solistă de muzică populară la acest ansamblu – reprezentând zona de câmpie a Mureşului – şi care nu peste mult timp, mai precis în 1991, avea să-i devină soţie. După căsătorie, Arghir Adrian Cioată și Ana Maria, soția sa, dorind să se perfecționeze în profesia pe care și-o aleseseră, s-au înscris amândoi la Școala Populară de Artă din Tg. Mureş pentru a-și îmbogăţii cunoştinţele muzicale teoretice, dar și a aprofunda specialitate pian, cea pe care au absolvit-o după trei ani.

În 1995 a apărut şi rodul iubirii celor doi interpreți, băiețelul lor Cioată Adrian Andrei, cel care se va dovedi a avea un simţ ritmic şi o ureche muzicală deosebită, fapt pentru părinții săi iubitori aveau să-l înscrie la Liceul de Artă din Tg. Mureş, specialitatea vioară. În anul 2003, din dorința de aprofundare a părții teoretice, dar și de accentuare a cercetării folclorice autentice atât de necesare creării unui bun repertoriu interpretativ, Arghir Adrian Cioată se înscrie la examenul de admitere din cadrul Facultății de Muzică, din cadrul Universității Spiru Haret din București. Odată declarat admis, s-a aplecat cu temeinicie asupra orelor și laboratoarelor de cercetare folclorică, spre a-și creiona un viitor repertoriu interpretativ valoros și unic. După culegerile de folclor de prin sate, primele satisfacţii artistice ca și interpreți au apărut odată cu realizarea primului album de muzică populară intitulat „Crenguţă de lemn uscat”, realizat în anul 2007 la Bistriţa cu taraful „Dor Românesc”, condus de maestrul Anghel Urs la vioară, masterizare şi mixaje Florentin Labiş Pop. Albumul, creat împreunaă cu soția sa dragă, Ana Maria, conține 18 piese și este produs de S.C. Libris Braşov.

Despre conținutul acestui album, Lect. Univ. dr. Aurel Mustățea avea să spună: „Mănunchiul de melodii realizat în acest album poate reprezenta un punct de referință pentru orice interpret și culegător de folclor. Atât textul, cât și melodia îl reprezintă pe interpret, evidențiindu-i sensibilitatea și muzicalitatea. Menționez în mod special calitatea muzicală a repertoriului în cuprinsul căruia apar: cântecul de dragoste, cântecul păstoresc, cântecul de ascultare, cântecul de joc, etc., în acompaniamentul specific zonal interpretat de un grup instrumental al orchestrei „Dor românesc” condus de dirijorul Anghel Urs. Nu în ultimul rând merită apreciată calitatea vocală a doamnei Ana-Maria Cioată, care însuflețește cântecul popular cu aceeași sensibilitate și dăruire ca a soțului.” Odată cu realizarea acestui album în anul 2007, Arghir Adrian Cioată a absolvit și Facultatea de Muzică, specializarea Pedagogie Muzicală din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, luându-și licența în acest domeniu. Doi ani mai târziu – în anul 2009 – avea să devină și absolvent al cursurile de master, specialitate Dimensiunea europeană a managementului organizaţiei, la Universitatea Spiru Haret din Braşov. Munca pe tărâmul de basm al comorilor folclorice aveau să aducă încă o comoară de valori în familia lui Arghir Adrian Cioată, respectiv apariția celui de al doilea album de cântece populare, intitulat „Hai prieteni sus paharul”. Acesta a fost realizat în anul 2010 tot la Bistriţa, cu taraful condus de maestrul Emilian Coruţi la vioară și aranjamentele orchestrale ale lui Florentin Labiş Pop. Acest album conţinând 17 piese, fiind realizat tot împreună cu soţia sa dragă Ana Maria în duet.

Dintre cântecele sale de suflet care reverberează și în casele tuturor românilor din țară și de pretutindeni, fiind transmise pe toate posturile de radio și TV, putem aminti: „Bate vântul printre fagi”, „Azi îi joc în sat la noi”, „Satule, nu pot să uit”, „Mi-o cântat frunza de fag”, „Cetereș din al meu sat”, „Măi mândruță din alt sat”, „Fagule cu frunză verde”, „Ceterș de pe câmpie”, „Într-o noapte am visat”, „Frunză verde măgeran”, „Crenguță de lemn uscat”, „Din vătava de sub munte”, „Pe cărări de mult umblate”, „Trandafir crescut pe munți”, „Floare roșie de maci”, „Tinerețe trecătoare”, „La o piatră de hotar”, „Frunză legănată-n clop”, „Frunzuliță lemn domnesc”, „Bine mai era mândruță”, „Frunză verde de trifoi”, „Mamă, ne-ai adus pe lume”, „Drag mi-i badea cu păun”, „Când vine primăvara”, „Frunză verde iasomie”, „Mânda mea îi mureșană”, „Viață, viață, ce te treci”, „M-am întors la mine-n sat”, „Bădița îi frumușel”, „Frunzuliță lemn de prun”, „Pe uliță, lângă vale”, „Bună ziua, lume multă”, „Bădișorul meu din sat”, „Mi-am trezit nevasta-n zori”, etc. Mare bucurie reprezintă pentru Arghir Adrian Cioată realizarea acestor albume, adevărate comori ale folclorului nostru autentic, dar cea mai mare realizare a sa este faptul că a reușit ca din familia sa să facă o familie muzicală fericită. Astfel că, atunci când sunt invitați spre a crea o atmosferă de petrecere, el acompaniază la orgă, băiatul Adi Jr. cântă la vioară, iar soția Ana Maria îi însoțește cu trilurile vocii sale. Dacă l-am întrebat cui datorează toate acestea, Arghir Adrian Cioată  a răspuns modest, așa cum îl știm: „Mulţumim la Dumnezeu că ne-a înzestrat cu harul şi darul de a cânta, iar acestea fiind zise, suntem o familie muzicală fericită!” Într-adevăr, muzica lor vorbește pentru ei, pentru familia muzicală a lui Arghir Adrian Cioată. Așa să tot stai de vorbă…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*