În România nu se mai râde, se hâhâie…

America se desparte de prezentul ei râzând. Celebrul lor Smile se manifestă acum prin umor de cea mai bună calitate. Personalități de seamă își dau mâna pentru a produce acest fantastic medicament tearapeutic care este umorul.

Astfel, la sectorul de umor al faimoasei biblioteci Barnes&Noble se găsesc o serie de cărți ilustrate avându-l ca personaj principal pe Donald Trump. La Editura Simon&Schuster a apărut cartea A Child’s First Book of Trump / Prima carte a copilului Trump de Michael Ian Back, scriitor, comedian, actor, și Marc Rosenthal, ilustrator al multor cărți pentru copii. Linia personajului Trump parcă ar fi a lui Gopo. Trump este un omuleț cu chipul acoperit de o coamă de păr galben numit „Americus Trumpus” și trăiește în țara „America Trump”. Un medic îl consultă pe Americus Trumpus și îi descoperă zeci de hibe la cap, la mâini, la par. Dar tot ce face, copilul Trump e ca un buldozer, care aruncă totul în aer, distruge. Evident, marea lui creație este Zidul de la granița cu Mexicul, pe care îl construiesc niște pitici. Finalul surprinde un exod de oameni, animale, păsări, valize, tractoare, alpiniști, tineri și bătrâni, care se îndreaptă spre granița cu Canada, fiindcă la cealaltă extremă, drumul evadării, e barat de zidul mexican. Personajul, în ultima imagine, arată ca un maț gros care iese pe gură.

O altă carte se numește FAKE NEWS / Știri false, subintitulată „Factes” always Trump truth/„Fapte” întotdeauna (sunt pentru) Trump adevăr, și îi are pe copertă pe Putin și Trump, cu bustul gol, călare pe același cal. O replică la această expresie consacrată, „fake news”, este cartea The Real News / Știrile reale de John Bernard Ruane, care pune pe două coloane faptele care ilustrează cele două expersii.

Și mai ingenioasă este cartea SAD. Doonesbury în the time of Trump / Doonesbury în timpul lui Trump de G.B. Trudeau, care parodiază limba lui Tramp, formulări aberante ca: „I walk. I this. I that. / Mă plimb. Eu astea. Eu asta”. Și totul a pornit de la spiciul inaugural al lui Trump, despre care George W. Bush a spus: „That was some weird shit. / Asta a fost un rahat ciudat”.

În Goodnight Trump / Noapte bună, Trump, o altă carte ilustrată, de Erich Origen & Gan Golan, apărută la Ed. Little, Brown and Company, după ce a apărut în foileton în ziarul „The New York Times”, avem o parodie a personajului Trump și a iepuroaicei sale (Melania), într-o epică în care primul pune stăpânire pe Casă Albă, infestează mass-media cu „toxic news”, dar finalul se termină cu iepuroaica în prim-plan, care îl aruncă pe bărbatul ei pe fereastră și se instalează ea în patul prezindențial, reinstaurând ordinea, adică liniștea pisicilor alarmate în prima parte de urletele lui Trump.

Dar cea mai răsfoită de cititori era cărticică ilustrată Whose Boat Is This Boat? / Care barcă este barcă asta?, atribuită chiar lui Donald J. Trump (by Accident), dat fiind că ea ilustrează formulări celebre rostite de Trump în timpul mandatului sau. Și ne avertizează: „Comments that Don’t Help în the Aftermath of a Hurricane / Comentarii care nu ajută în urma unui uragan”.

Iată o cale de vindecare, de limpezire, de trezire a conștinței. Dar fenomenul anti-Trump este ca un bumerang, fiindcă la ultimele alegeri locale mulți au votat pentru partidul lui Trump. Saturația și excesele duc la astfel de reacții. Un personaj atât de caricaturizat ca Donald Trump devine deodată simpatic. Democrații nu-și dau seama de această capcană, de ce întorsătură pot lua lucrurile. Oricum, e un spectacol liber, total necenzurat, care hrănește pofta de normalitate a poporului american.

Se poate imagina așa ceva în România, deși epoca prezentă e plină de caricaturi politice? Dar nu există nici un Gopo al momentului sau un caricaturist ca Mihai Stănescu. Umorul de azi al românilor este bolnav, ca țara. Nu se mai râde sănătos, se hăhăie, se nechează, se hlizește. Clasa politică se alintă în prostie. Dacă Editura ICR ar scoate o astfel de carte satirică sau parodică la adresa lui Dragnea et co, d-na Turoiu și-ar pierde țurloiul, ar fi dată afară fiindcă nu a ascutat de partidul din care face parte. Iată o cărticică de umor, Falimentul falimentat, ca Stropitorul stropit. Umorul de calitate este chezășia unei societăți sănătoase.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*