Medici români: contribuţii în învăţământ

Mediul medical din diferite ţări oferă personalităţi cu interese  multilaterale, cu activităţi în literatură, arte, învăţământ. Să enumerăm  câţiva medici români care au arătat preocupări în domeniul instruirii poporului.

În 1860, la Iaşi, a fost organizată Societatea „Ateneul Român”, cu scopul de a mări numărul de şcoli elementare de la sate. Unul din întemeietorii Societăţii a fost doctorul Anastasie Fătu (1816 – 1886), profesor universitar, membru al Academiei Române, animator cultural, om politic. El a fondat Grădina botanică din Iaşi, a popularizat cunoştinţe ştiinţifice şi medicale, a avut lucrări privind apele minerale şi flora Moldovei.

Dr. Pavel Vasici-Ungureanu (1806 – 1881), membru al Academiei Române, a fondat prima publicaţie periodică românească din Transilvania cu preocupări pedagogice şi sanitare.

Dr. Victor Babeş (1854 – 1926) – savant cu renume mondial, anatomopatolog şi bacteriolog. Profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române. El a descoperit şi a descris peste 50 de germeni patogeni şi a publicat (împreună cu A.Cormil) primul tratat sistematic de microbiologie din lume (1885). V. Babeş pleda pentru descongestionarea programelor şcolare. A fost un propagator al luminării ţărănimii, al răspândirii regulilor de igienă. Articole referitoare la învăţământ: „Observaţii asupra educaţiei şcolare”,  „Observaţii critice asupra învăţământului secundar în România” ş.a.

Dr. Constantin Istrati (1850-1919). Medic şi chimist. Profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române. A scris numeroase lucrări didactice. A fost ministru al Educaţiunii, a contribuit apreciabil la soluţionarea unor probleme ale şcolii. Toată viaţa a militat pentru ridicarea materială şi culturală a poporului. S-a străduit să înlesnească accesul copiilor săraci în liceu, ca aceştea să fie scutiţi de taxele şcolare. A pledat pentru lărgirea numărului de şcoli tehnice. Articole pedagogice: „Învăţământul primar rural”, „Istoricul învăţământului femeiesc la români”, „Primele şcoli de fete în Ţările Române”, „Cum trebuie să înţelegem  învăţământul rural agricol?” ş.a. Dr. C. Istrati  a scris şi un manual de chimie, folosit în mai multe ţări ale lumii.

Dr. Nicolae Leon (1862-1931). Profesor universitar la Iaşi. Întemeietorul învăţământului şi cercetărilor româneşti de parazitologie. Adept al darvinismului. A elaborat programa ştiinţelor naturale în învăţământul secundar (1899). A alcătuit manuale şcolare de botanică şi zoologie.

Dr. Dimitrie Voinov (1867-1951). Profesor universitar la Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române. Cercetător în domeniul biologiei moleculare. El promova ideea legării învăţământului de popor, de practică, de viaţă.

Din Moldova de Est:

Dr. Nicolae Bucun. Profesor universitar, membru (ca pedagog) al Academiei de Ştiinţe a R. Moldova. Tematica intereselor pedagogice: instruirea prin muncă, probleme ale oligofrenopedagogiei, tehnologiile pedagogice avansate,  aspecte ale reformei învăţământului, obiectivele învăţământului preuniversitar, verificarea şi evaluarea. A încercat să opună rezistenţă activităţii demolatoare a unui ministru al învăţământului care era legat de interese străine. A fost directorul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Pedagogie şi Psihologie. O parte din publicaţii  e semnată  împreună cu colaboratorii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*