Una dintre teribilele închisori comuniste, Fortul 13 Jilava, fost fort și penitenciar pentru deținuții politici, se poate vizita ca obiectiv turistic, după clasarea lui în anul 2012, ca monument istoric. Fortul se găsește în incinta Penitenciarului Jilava (jud. Ilfov) și este administrat de acesta, așa că o vizită la fort se supune acelorași reguli ca vizitele la penitenciar: trebuie să ai buletinul la tine și să îl lași la intrare, împreună cu telefonul mobil și alte mijloace de comunicare. Fortul a făcut parte din fortificațiile Bucureștiului („Cetatea Bucureștiului”) construite pe vremea lui Carol I pentru apărarea orașului împotriva unui eventual atac otoman. Nici unul dintre aceste 17 forturi și 18 baterii intermediare nu a fost folosit în scopul său inițial, primind în timp cu totul alte destinații. Astfel, Fortul 13 Jilava a fost, pe rând, depozit de muniție și garnizoană, dar și închisoare politică în timpul mai multor regimuri.
Folosit pentru prima dată ca închisoare pentru deținuții politici în 1907, Fortul 13 Jilava și-a cunoscut perioada de „glorie” pe vremea comunismului, când a devenit loc de tranzit pentru deținuții politici înainte de transferul acestora către alte închisori din țară. Situat în comuna Jilava (jud. Ilfov), fortul cu numarul 13 va pune la dispoziția vizitatorilor mai multe celule, printre care cele în care au fost încarcerați Corneliu Zelea Codreanu și Corneliu Coposu. Suprafața camerelor penitenciarului era de 15.000 de metri pătrați; fiecare cameră avea între 20 și 27 de paturi suprapuse, în care prizonierii erau aruncați fără milă.
Vizita la fort începe cu vizionarea unui film (așa cum se întâmplă și la vizitarea celebrei închisori Alcatraz din SUA), cu scurte interviuri luate unor foști deținuți politici, relatări despre cele mai grele momente din viața lor, despre dezumanizarea trăită acolo: dormitul la „șerpărie”, pe betonul de sub paturi, bătaia, tortura, foamea, înghesuiala și lipsa de aer. De abia în anul 1970 o parte dintre celule au fost dezafectate, dar păstrate pentru situații speciale, precum evenimentele din decembrie 1989, când mai mulți protestatari au fost aduși aici. Fortul e mult mai mare decât ai crede inițial, culoarele sunt labirintice și se întind pe sute de metri și poți intra în toate celulele, majoritatea acum goale, doar cu câteva piese de mobilier disparate, precum paturile suprapuse.
După ce treci de porțile mari deasupra cărora e un foișor din pază, ajungi la reduit, componenta centrală a fortului, care cuprinde diverse încăperi, inclusiv cea numită „neagra”, o celulă subterană, fără ferestre și cu pereții din beton, care inițial a fost folosită ca depozit de muniție. În exterior se pot vedea fortificațiile și poți urca și pe acoperișul reduitului, pentru a vedea punctele de tragere – trei turele cupole cu eclipse. Ocazional încăperile care sunt sub nivelul solului se inundă, zona fiind oricum excesiv de umedă (de unde și numele de „Jilava”). Accesul la Fortul 13 Jilava este liber, dar este supus unei organizări prin agenție de turism. Deocamdată nu se primesc vizite individuale la fort pentru că nu există personal pentru aceasta, dar în curând se va da curs unui plan prin care să se amenajeze o intrare prin altă parte a fortului, astfel încât să nu se mai intre prin incinta penitenciarului pentru vizită.
Penitenciarul muzeu este situat în apropierea drumului național București – Giurgiu, la 3 km nord-est de comuna Jilava și la 10 km sud de București. Fortul 13, acum transformat în Memorialul Jilava este deschis publicului, vizitatorii putând să vadă condițiile în care au fost ținuți cei ce au avut curajul să se împotrivească sistemului.
Lasă un răspuns