În vara anului 2018 au fost reluate cercetările arheologice în așezarea culturii Cucuteni de la Răucești, aflată în punctul Dealul Munteni. Este cea de-a patra campanie de săpături sistematice organizate de Complexul Muzeal Județean Neamț în cadrul acestui sit. ,,Pornind de la scanarea geo-magnetică realizată de colegii germani de la Universitatea din Erlangen, în acest an am dorit să verificăm o anomalie care a fost interpretată că fiind resturile unei posibile locuințe a culturii Cucuteni. Prin săpăturile din anii anteriori am reusit să ne formăm o imagine despre starea de conservare a sitului, despre sistemul defensiv și complexele de locuire, motiv pentru care săpăturile din această campanie ne dorim să aducă un nou set de informații utile despre comunitatea eneolitică ale cărei urme le studiem noi”, a declarat dr. Dorin – Ciprian Nicola, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț. Săpăturile din anul 2018 au afectat o suprafață de doar 40 m.p., într-o zonă unde se presupune că ar fi existat o locuință preistorică. Cu toate acestea, arheologii au descoperit o serie de alte lucruri interesante.
„Cercetările pe care le desfășurăm în cadrul acestui sit ne oferă informații deosebit de interesante despre modul de viață al comunității eneolitice care a locuit aici acum mai bine de șase milenii. În intenția noastră de a verifica o anomalie geo-magnetică interpretată ca posibilă locuință, am identificat de fapt două complexe arheologice, reprezentând două gropi menajere, care au oferit un material arheologic interesant. În suprafața cercetată am identificat o serie de vestigii arheologice foarte valoroase printre care vase întregi, statuete antropomorfe și unelte de piatră. Mai important decât atât este faptul că am reușit să prelevăm probe pentru analize antracologice, pentru fitolite, dar și probe pentru datări absolute, astfel încât cercetările noastre să permită diverse reconstituiri de mediu, dar și repere cronologice foarte precise”, a declarat dr. Vasile Diaconu de la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț. La săpături au participat mai mulți tineri inclusiv din Răucești, dar și din alte localități din zona Târgu Neamț, impulsionați și de dorința de a lua contact direct cu vestigiile arheologice. Au fost descoperite vase ceramice și statuete, relevante pentru studiul evoluției culturii Cucuteni. Cu o întindere interstatală (România, Republica Moldova, Ucraina) ca nici o altă cultură din acea perioadă, Cultura Cucuteni se dovedește a fi o cultură pașnică, angrenată în cultura plantelor și creșterea animalelor, adiacent abordând și vânătoarea sau pescuitul. Meșteșugurile iau amploare, la fel și viața spirituală reflectată în imaginile statuare, sau prezența micilor altare.
Răucești este o comună în județul Neamț din Moldova, formată din satele Oglinzi, Răucești (reședința), Săvești și Ungheni. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malul drept al râului Moldova, acolo unde acesta primește apele afluentului Sărata, la nord de orașul Târgu Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni a sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Răucești, Munteni, Aprodul Purice, Oglinzi și Lingurari. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Neamț, reînființat, preluând și satele Săvești (de la comuna Drăgănești) și Ungheni (de la comuna Timișești); tot atunci, satul Aprodul Purice a fost desființat și comasat cu satul Răucești. Singurul obiectiv din comuna Răucești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de pe dealul Munteni (lângă satul Răucești), unde se află urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni, faza B. Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î. e. n.), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa. Sperăm că toate aceste mărturii istorice descoperite la Răucești vor atrage atenția autorităților locale pentru a face demersuri astfel încât situl să fie protejat și valorificat ca atare pe viitor. (G.V.G.)
Lasă un răspuns