Vasul zoomorf „berbec” descoperit în aşezarea din epoca bronzului de la Șagu (jud. Arad)

Dintre deosebitele artefacte descoperite în cursul anului 2010 în așezarea epocii târzii a bronzului de la Șagu („situl A1_1”), se detașează vasul zoomorf în formă de berbec, aflat în prezent în colecțiile Complexului Muzeal Arad. Dr. Victor Sava, arheolog expert al instituției de mai sus ne comunică următoarele: „Piesa ilustrată reprezintă un vas zoomorf, în formă de berbec, descoperit în aşezarea epocii târzii a bronzului de la Şagu „Situl A1_1”. Pântecul vasului este decorat cu caneluri şi incizii dispuse vertical; coloana vertebrală şi coada sunt reprezentate prin nervuri crestate. Coarnele încovoiate sunt decorate cu mici crestături. Ochii sunt realizaţi printr-o mică incizie circulară; picioarele din faţă au reliefate şi copitele, printr-o mică crestătură. Gura vasului este dispusă în partea dorsală a piesei. Vasul are o lungime de 19 cm, lăţime de 8,7 cm, înălţime de 10,6 cm, iar grosimea peretelui variază între 0,6 şi 0,7 cm. Remarcând priceperea desăvârşită a artizanului care a modelat această piesă din lut, ne întrebăm dacă acesta putea fi un locuitor al aşezării, ori poate un artizan itinerar, care îşi punea în practică abilităţile la solicitarea comanditarului?”

Epoca târzie a bronzului (aprox. 1500-1000 î.Hr.) din judeţul Arad şi arealul învecinat se remarcă în special prin complexitatea manifestărilor și prin spectaculozitatea descoperirilor. Pentru a exemplifica succint, pot să amintesc marile fortificaţii construite din pământ şi lemn de la Sântana „Cetatea Veche”, Corneşti „Iarcuri” şi Munar „Wolfsberg/Dealul Lupului”. Acestora li se pot adăuga bogatele cimitire de la Felnac „Complexul Zootehnic” şi Pecica „Situl 14”, dar și întinsele aşezări de la Şagu „Sit A1_1”, ori Pecica „În Vii”. Pe lângă toate cele evocate, bunăstarea comunităţilor din arealul luat în discuţie este reflectată prin tezaurele de aur descoperite la Sântana, Firiteaz, Carani, Alioş, cât şi prin numeroasele depozite constituite din artefacte de bronz descoperite la Lipova, Igriş, Pecica, Sâmpetru German, ori Zimandu Nou. Pe parcursul anului 2010 a fost întreprinsă o amplă săpătură de salvare, datorită începerii lucrărilor de construcție a Autostrăzii Arad-Timișoara. Ca urmare au fost descoperite numeroase urme ale unei întinse şi bogate aşezări din epoca târzie a bronzului. Acestă aşezare preistorică a fost denumită de către arheologi Şagu „Sit A1_1”. Situl preistoric de la Şagu a reprezentat o reală surpriză, în totalitatea sa. Ca urmare a cercetărilor efectuate aici au fost descoperite numeroase urme ale activităţii cotidiene, dar şi dovezi ale practicării metalurgiei sau ale prelucrării ceramicii.

Prin modalitatea acribică de documentare, dar şi prin cantitatea de artefacte şi contexte arheologice identificate, aşezarea de la Şagu reprezintă unul dintre cele mai importante obiective arheologice din judeţul Arad. Situată în partea sud-vestică a județului Arad, pe DN 69, localitatea Șagu, reședința comunei cu același nume, se află la o distanță de 13 km de municipiul Arad și 37 km de municipiul Timișoara. În componența administrativă a comunei se regăsesc următoarele localități: Șagu, Cruceni, Fiscut, Firiteaz și Hunedoara Timișană.  Evidențiat ca o singură unitate geomorfologică, parte a Câmpiei Vingăi, arealul studiat prezintă trei trepte de relief.  Situat în cea mai mare parte în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș. Deja în anul 1332, comuna a fost menționata în registrele papei, sub numele de Mezeusag și Mezesag. Pe harta Müller (Comitat Csanadiensis) din anul 1709, comuna este notată pe hartă cu numele de Schak, iar pe harta Contelui Claudius Florian von Mercy din 1723-25 este notata cu numele de Prädium Saag. Pe o hartă mai târzie din 1761 este menționată doar ca domeniu (Puszta). Nici de unde apare numele Dreispitz (care tradus pe românește înseamnă tricorn), cum comuna este numită neoficial, nu se poate spune cu exactitate. Există unele încercări de a explica acesta, ca de exemplu: ca primii locuitori, au purtat pălării cu trei colțuri, iar zona pământului era împărțită în trei colțuri (în format triunghiular). O altă explicație spune că numele ar proveni de la prima casă construită aici, anume a unui birt, al cărui acoperiș avea trei colțuri. Ungurii au preluat numele vechi de Saag și l-au schimbat în Nemetsag, numele românesc al comunei „Șagu” este o preluare a numelui din maghiară.

Datorită importanței sale, la „Complexul Muzeal Arad”, „exponatul lunii februarie” 2019 a fost desemnat vasul zoomorf în formă de berbec, descoperit în aşezarea epocii târzii a bronzului de la Șagu „situl A1-1” (2010). Vasul se află în colecția de istorie veche a muzeului arădean, fiind expus timp de o lună în expoziția de istorie din Palatul Cultural Arad, etaj 2 (intrarea dinspre Parcul Copiilor). Puteți veni așadar și dumneavoastră în întâmpinarea istoriei… (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*