Deși scepticismul ne făcea să nu dăm crezare unor știri pozitive, totuși șantierul marelui proiect al podului ce va uni Dobrogea de Moldova și Muntenia a demarat în trombă. Începerea lucrărilor la podul peste Dunăre care va lega Brăila-Galaţi de Tulcea a impus și cercetări arheologice preventive. Cum Dobrogea este presărată toată cu vestigii, arheologii au adus la lumină, şi de această dată, relicve ale trecutului îndepărtat. Cercetarea pe malul tulcean a început la 15 octombrie 2018, pe terenul situat la 1,5 kilometri nord de Jijila, acolo unde infrastructura rutieră aferentă podului va fi conectată la drumurile naţionale din Dobrogea. Zona este situată pe o terasă aflată în imediata apropiere a zonei inundabile a Dunării, în locul numit „La grădini“. Cel mai cunoscut obiectiv arheologic din zonă este cetatea Dinogeţia de la Garvăn, sat aflat în componenţa comunei Jijila. Dar toată aria înconjurătoare este presărată de situri arheologice.
Deşi în studiul arheologic aferent PUG-Jijila au fost identificate şi conturate peste 80 de situri arheologice, în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN) de la Institutul Naţional al Patrimoniului, comuna Jijila (având în componenţă satele Jijila şi Garvăn) din judeţul Tulcea, figurează cu doar 10 situri arheologice. Satul Jijila are 3 astfel de situri, cea mai de seamă fiind aşezarea gumelniţiană numită „La Grădini”, ce este amplasată pe malul înalt al fostului lac Jijila (secat și redat agriculturii în perioada comunistă), la nord. Satul Garvăn are 7 situri, cele mai vechi datând din preistorie. Noile lucrări arheologice sunt efectuate de specialişti din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM) din Tulcea. Deşi lucrările sunt temporar sistate din cauza condiţiilor meteo neprielnice, arheologii au identificat peste o sută de amenajări funerare şi de habitat concentrate într-o suprafaţă de aproximativ 3.500 metri pătraţi. „Cele mai vechi vestigii pot fi legate de o necropolă plană de înhumaţie datată probabil în perioada timpurie a epocii bronzului. Defuncţii au fost depuşi în poziţie chircită, deasupra lor fiind presărat din abundenţă ocru“, descrie arheolog dr. Sorin Ailincăi, directorul ICEM Tulcea. Tot din epoca bronzului datează câteva amenajări atribuite culturilor Noua sau Coslogeni (sec. XVI-XI î.Hr.). Cea mai mare parte a vestigiilor descoperite datează însă din perioada romană timpurie (sec. I d.Hr.). „Acestei secvenţe cronologice îi sunt atribuite atât locuinţe de tip bordei, cât şi multe gropi – unele de dimensiuni impresionante (adâncimi de peste 3 m) în care au fost descoperite şi schelete de animale mari (cornute mari, cai) aflate în conexiune anatomică“ (morminte ritualice, cu un anume simbolism?), explică specialistul tulcean. Vestigiile vor fi analizate în colaborare cu experţi (antropologi şi arheozoologi) ai institutelor Academiei Române din Bucureşti.
Pentru o încadrare cronologică mai precisă vor fi prelevate eşantioane destinate obţinerii unor datări radiocarbon (14C) la Institutul Naţional de Fizică Atomică „Horia Hulubei“ din Bucureşti. Directorul ICEM Tulcea, Sorin Ailincăi, subliniază că arheologii nu stau în calea progresului, chiar dacă săpăturile au scos la iveală vestigii importante. „Deocamdată nu am găsit structuri de piatră, nici alte complexe foarte importante care să oprească investiţia. Oricum, arheologii nu stau în calea progresului şi nu vor opri lucrările la podul peste Dunăre. Acestea sunt, însă, doar informaţii preliminare. Săpăturile vor continua, iar în primăvară vom avea rezultatele finale“, a precizat dr. Sorin Ailincăi. Noul pod proiectat peste Dunăre va uni judeţele Brăila-Galaţi de Tulcea, în zona Jijila, şi ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea. Deasupra Dunării va fi o porţiune de doi kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o staţie automată de taxare. Lucrările de pregătire a terenului au început din decembrie 2018. Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia). Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier). (G.V.G.)
Lasă un răspuns