Este o reală plăcere să ne revedem cu ocazia lansării volumului de poezii „Sanctuar”, la Centenarul pe care vi-l propune Maestrul cuvântului, scriitorul Grid Modorcea, la cei 75 de ani ai săi și la al 100-lea volum publicat!
Coperta acestui volum este semnificativă prin imaginea Mâinii lui Dumnezeu și a lui Adam împreunate de pe Bolta Capelei Sixtine de la Vatican, pictată de Michelangelo, iar titlul este o metafora pentru altarul sufletului nostru, care sintetizează marile temeri ale filozofiei; „este un fel de Memorial”, mărturisește poetul.
Pășim în „Sanctuar” cu pioșenie, curați la suflet, sinceri, pentru a ne regăsi.
„Poezia se scrie cu sufletul”, se confesează autorul și lasă să curgă cuvântul, astfel s-a născut poezia epică.
Sanctuarul lui Grid Modorcea este o epopee sui-genesis, de fapt o Revelație mistică.
Volumul este o apoteoză de mulțumire închinată Creatorului Suprem, care i-a dăruit poetului o viață binecuvântată.
Volumul cuprinde 237 de poezii în 21 de secvențe epice, fiind de fapt o autobiografie în versuri de la elemente concrete ale copilăriei, până la căutarea absolutului – „un autoportret care a băut apă de la Izvorul lui Eminescu”.
Maestrul mărturisește că familia sa este divină, iar iubirea pentru aceasta îl face să se simtă nemuritor.
Poezia „Toaca vieții” este o disertație în XXI de capitole – idei despre anii vieții, începând din copilărie de la primele cuvinte, trecând prin școli, apoi iubire, familie și marile întâlniri cu literatura, arta, muzica, filozofia.
Apoi scrie despre marii români: Eminescu, Arghezi, Blaga, despre datini și obiceiuri, sărbători creștine, viață, moarte, natură, fiindcă „adevărul i-a fost limba vieții” și ne îndeamnă să iubim viața, care este un lucru de preț, un dar de la Dumnezeu.
Poetul iubește atât de mult cărțile conform aforismului lui Cicelo „o casă fără cărți este ca un trup fără suflet”, încât și-a creat o cosmogonie cu simboluri pentru elementele existențiale.
Lexical este fantastic, mi-am notat o listă întreagă de cuvinte noi, inventate de poet, pentru că e nevoie în SANCTUAR de o nouă limbă, ca să putem trăi și noi și să fim fericiți în Lumea II, cum mai numește Grid Modorcea Cetatea Inocenței, în care ne invită să pășim.
Conform artei poetice, autorul își exprimă concepția artistică despre lume, viață și univers, precum și viziunea despre misiunea artistului și rolul creației sale, realizate într-un limbaj propriu care-l particularizează în literatura națională.
Scriitorul Grid Modorcea are încredere în viitorul României profunde și speră că românii plecați se vor întoarce acasă, să pună umărul la Pomul Vieții și afirmă „frumos popor, frumoase înzestrări, miraculoase rădăcini!”
Va îndemn să citiți cu încredere această carte unică! Revelația autorului ni se transmite, este o revelație și pentru noi.
Mulțumim lui Grid Modorcea că există și ne dăruiește asemenea comori! Îi urăm „La mulți ani” cu sănătate, bucurie și multe alte cărți publicate!
O recenzie de Mioara Doroftei
Lasă un răspuns