Tigrii cu dinți sabie și țestoase din miocen descoperite la Crețești, în Vaslui

Specialiştii de la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad, ajutaţi de renumitul profesor universitar doctor Vlad Codrea, au făcut o descoperire de excepţie lângă satul vasluian Creţeşti, acolo unde au găsit mai multe fragmente de animale preistorice care au trăit acum aproximativ zece milioane de ani. Descoperirea extrem de importantă din punct de vedere paleontolgic a fost făcută în anul 2013, cu ocazia lucrărilor de reabilitare ale drumului european E 581, cel care leagă Albiţa de Crasna. Muncitorii au văzut scheletele de animale în timp ce săpau şi au anunţat specialiştii de la muzeul bârlădean.

Aşa a intrat pe fir Laurenţiu Ursachi, şeful Secţiei de Ştiinţe ale Naturii din cadrul muzeului, care este şi unul din doctoranţii profesorului Vlad Codrea de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, cel supranumit și „vânătorul de dinozauri“. Astfel, timp de două săptămâni, specialiştii de la muzeul din Bârlad, sub directa coordonare a renumitului profesor clujean, au făcut săpături şi au adus la lumină mai multe fragmente osoase aparţinând unor animale care au trăit în perioada miocenului (miocenul este o perioadă care începe acum 23,03 milioane de ani și se termină aprox. acum 5,33 milioane de ani). Primele fosile descoperite au fost trei carapace de broască ţestoasă care se aflau în acealşi loc, una peste alta. Despre ele se bănuie că ar fi fost aduse în zonă de viitura unui râu şi a atras atenţia specialiştilor, după ce cercetătorii au mai găsit alte nouă carapace. Timp de două săptămâni, aceştia au continuat să caute, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Fără îndoială, cele mai preţioase piese au fost trei cranii de tigri cu dinţi de pumnal sau sabie, aşa cum mai sunt ei cunoscuţi, animale extrem de ciudate sub aspectul aparenţei.

Două dintre cranii sunt ale unor animale adulte, iar cel de-al treilea al unui pui din această specie. Potrivit profesorului Vlad Codrea, acest animal este unic în România. „Cea mai frumoasă descoperire făcută au fost trei cranii complete de tigri cu dinţi de pumnal, ca cele din filmul animat, din specia Paramachairodus sau Metailurus. Le-am găsit într-o stare de conservare impecabilă. Aşa am înţeles că, la vremea lor, acele animale nu erau de talie impresionantă, ci semănau cu actualul leopard. Aceste piese sunt, cu siguranţă, unicat în România, şi foarte rare în Europa de sud-est. Prin ele am aflat că aceste animale erau carnivore, deoarece am descoperit şi câteva schelete de rinocer, cel puţin două forme. A mai apărut şi o bogăţie aparte de nişte iepuri primitivi“, a declarat profesorul Codrea. Speciile de feline „cu dinți sabie” au trăit cu 1,6 milioane — 10.000 de ani în urmă. Putea ataca individual bizoni diluviali, cămile, antilope, cerbi și cai sălbatici. În grupuri mari, acești tigri atacau cu succes chiar rinoceri și mastodonți, rudă a mamutului. Fosile lor au fost descoperite în Asia, Africa și America de Sud.

Descoperirea vine ca o mare satisfacţie pentru paleontologi, mai ales pentru echipa condusă de profesorul Vlad Codrea. Situl de la Creţeşti a reprezentat unul din cele mai vechi materiale de studiu, căutările preliminare fiind făcute aici cu opt ani înaintea descoperirii. Odată cu aceste descoperiri, specialiştii cer ajutorul autorităţilor locale şi judeţene, deoarece acest sit „are un potenţial uriaş“. „Este cel mai bogat sit din Moldova, incomparabil cu multe din ţară. Avem o listă de faună care ne va ajuta să reconstituim o comunitate animală din perioada miocenului şi pleistocenului. Vom continua căutările şi în viitor”, a mai spus renumitul profesor. O parte din fragmentele osoase vor fi păstrate la Cluj pentru preparare, dar şi ca obiecte de studiu. Ele vor fi, ulterior, expuse la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad.

Crețești – locul descoperirii –  este o comună din județul Vaslui, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna – Huși – Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. Comuna este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Ea se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni, iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai înalte forme de relief constituindu-le platourile structurale (dealurile Rușilor (362m), Dobrina (361m), Cimitirului (300m)), iar cele mai joase sunt culmile interfluviale paralele cu râurile Lohan și râul Elan. Cele mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20.000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând celebrei culturi Cucuteni (cca.5500 î.Hr.). Prima atestare documentară a comunei datează din data de 22 august 1466, când Ștefan cel Mare îi vinde lui Crețu, „pâmantul de la gura Elanului”.

Pe 29 octombrie 2017, la Muzeul „Vasile Pârvan”, Secția de Științele Naturii, a fost organizată vernisarea expoziției „Țestoasele de la Crețești – Dobrina 1. Județul Vaslui”. Organizatorul activității, muzeograf dr. Laurențiu Ursachi, și invitatul vernisajului, asist. univ. dr. Bogdan Gabriel Rățoi de la Universitatea  „Al. I. Cuza” din Iași, vă invită să participați pentru a afla mai multe lucruri interesante despre paleontologia și geologie județului Vaslui. Activitățile viitoare ale paleontologilor au în vedere punerea în evidență a localităților fosilifere din județului Vaslui, colectarea și prepararea materialului paleontologic din aceste zăcăminte în scopul îmbogățirii colecției de paleontologie a secției muzeale și, totodată, valorificarea științifică și expozitională a patrimoniului cultural acumulat. Astfel, cercetãrile paleontologice de teren au condus la inventarierea unui numãr de 25 de puncte fosilifere în teritoriul judetului Vaslui.

Dintre acestea, punctul fosilifer „Crețești Dobrina 1”, situat în localitatea Satul Nou (com. Crețești), se remarcă prin bogăția si diversitatea taxonomică a materialului osteologic colectat. „Pe baza elementelor osteologice diagnostice, din acest zăcământ fosilifer a fost evidențiată componența unei asociații faunistice de vertebrate continentale care a existat, acum 9 – 10 milioane de ani, faună terestră corespunzătoare din punct de vedere cronostratigrafic Sarmațianului superior (Chersonian). Materialul paleontologic studiat documentează prezența următoarelor grupuri mari de vertebrate fosile: amfibienii (broaștele), reptilele (șerpi, șopârle și țestoase), păsările (struțul) și mamiferele (elefanți- proboscidieni, rinoceri, antilope, cai tridactili, suidae – porcii sălbatici, tigrii, hiene etc).”, a precizat dr. Laurentiu Ursachi, organizatorul expoziției.

În urma săpăturilor sistematice realizate în acest sit de către echipa de cercetare paleontologică (Dr. Ursachi Laurențiu, prof. univ. dr. Vlad Aurel Codrea, prof. univ. dr. Mihai Brânzilă, asist. univ. dr. Bogdan Gabriel Rățoi etc.), în perioada anilor 2010 – 2015, au fost descoperiți și colectați un număr de 12 indivizi întregi de țestoase (Testudo sp.). Un aspect extrem de rar întâlnit într-un sit paleontologic. Dintre aceștia, șase indivizi au fost identificați în situ (în stratul fosilifer) adunați și suprapuși, unul peste celălalt. „Din această aglomerare de țestoase au fost separate trei exoschelete care au fost preparate și conservate în poziția de acumulare.  În urma acestei activități de restaurare s-a obținut un bun cultural de excepție. Din informațiile pe care le deținem până în prezent, această piesă este unicat în țara noastră, însă credem că,  nici alte muzee din lume nu dețin un astfel de bun cultural din domeniul Științelor Naturii. Desigur, expozitia a cuprins, pe lângă acest grup de țestoase și alte fosile extrem de importante din situl paleontologic de la  Crețesti-Dobrina 1.”, a mai precizat dr. Laurențiu Ursachi. Cu o istorie demnă de laudă, localitatea Crețești (jud. Vaslui) iată că se înscrie și pe harta marilor descoperiri paleontologice din România. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*