Dacă pașii v-au adus la Iași, în marele oraș moldav, mai faceți câțiva pași pe alei și trotuare și căutați din priviri Palatul Roset-Roznovanu, sau sediul Primăriei Municipiului Iași, un monument de arhitectură deosebit, care a fost construit în deceniile 7 – 10 ale secolului al XVIII-lea. Impresionantă prin somptuozitate și prin fastul interioarelor, clădirea a fost restaurată între anii 1830 și 1833 de către cunoscutul arhitect Gustav Freywald, cel care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași. În ansamblu, ca arhitectură dar și prin frescele interioare și statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparține stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reședință a familiei Rosetti – Roznovanu, cea mai puternică și mai influentă familie din arena politică moldavă a urbei. În anul 1891, primarul Vasile Pogor a obținut clădirea de la familia Roznovanu. Există și o legendă conform căreia palatul ar fi fost pierdut la cărți de proprietar. Astfel, construcția a suferit noi modificări pentru a fi folosită ca sediu al Primăriei. Fiind una din cele mai importante case ale Iașului în epocă, a găzduit numeroase personalități și a fost martora unor evenimente istorice semnificative. La sfârșitul sec. XVIII (1788), se stabilește la Palat, generalul rus Romanov și mai apoi, întreaga diplomație rusă, aflată aici în perioada Regulamentului Organic (1829 – 1831).
De altfel, în 1866, familia Roznovanu, susținută de forțe politice din Rusia, încearcă organizarea unui complot ce urmărea urcarea în scaunul Moldovei, a lui Nunuța Roznovanu, dar planul se soldează cu un eșec. Un eșec a fost și încercarea fostului domnitor Mihail Sturdza, stabilit aici în 1858 de a reveni la putere, la 10 ani de la plecarea din țară. Figuri marcante se perindă prin saloanele Palatului în deceniile 7-8 ale sec.XIX: M.S. Carol I, Natalia Kescu (care va deveni Regina Serbiei în 1882), celebra Hariclea Darclée și George Enescu, etc. În anul 1892, Palatul Roznovanu va fi folosit ca reședință temporară a familiei regale (până în 1893), o parte din spațiu fiind alocat autorităților locale. Atunci au demarat o serie de lucrări de refacere, sub comanda lui Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale. Cu toate acestea, în timpul refugiului la Iași din Primului Război Mondial, familia regală a preferat alte clădiri. Palatul Roset-Roznovanu a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 – 1918, când a găzduit sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la București. În încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului, își avea biroul M.S. Regele Ferdinand I, iar în actuala Sală de ședințe a Consiliului Local s-a întrunit în 1918, Consiliul de Război al României. În deceniile 2 – 4 ale secolului XX, Palatul cunoaște din nou strălucirea vieții mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orășenesc de Partid și din 1970 sediul Primăriei Iași. După 1990 s-au perindat prin Sala Mare a Palatului, semnificative personalități ale vieții politice românești, membrii Casei Regale, ambasadori și reprezentanți ai statelor din toate colțurile lumii.
Palatul Roset-Roznovanu, ca monument de arhitectură, are cod LMI IS-II-m-B-04066. A deținut și o capelă care să deservească palatul, însă astăzi acesta nu mai există. Elementele ornamentale ce sunt vizibile au fost instalate după decizia transformării clădirii în palat regal. La partea superioară, apar elemente specifice eclectismului francez: heraldica romantică bogată, acoperișul în forme trapezoidale etc., iar în interior domină decorațiunile baroce, astăzi mult simplificate în urma renovărilor. La intrare, vizitatorii sunt întâmpinați de scările monumentale care conduc spre holul străjuit de coloane corintice de marmură. Fastuoasele întâlniri și petreceri din trecut din Sala „Vasile Pogor” au fost înlocuite astăzi cu ședințe ale Consiliului Local, întâlniri cu societatea civilă sau diverse evenimente mondene. În sala de festivități și pe holuri există o galerie a portretelor primarilor Iașului. Ghidul primăriei poate povesti zecile de întâmplări care au marcat acest palat de-a lungul timpului, dar și legendele locale ce circulă în folclor. Dintre aceste povești, una cu iz romantic le depășește pe toate. Este vorba despre povestea care a zguduit societatea în general conservatoare a Moldovei secolului al XIX-lea, asemănătoare cu răpirea Elenei din Sparta, fapt ce a declanșat celebrul războiul al Troiei. De data acesta „subiectul” este amorul „ilicit” dintre Neculai Roznovanu (1842-1891), proprietar al palatului și Maria (Marghiolița) Ghica-Comănești, căsătorită cu mult mai vârstnicul logofăt Costache Sturdza. Îndrăgostit iremediabil de Marghiolița, Neculai a luat cu asalt, împreună cu o ceată de arnăuți, Palatul de la Ruginoasa, reședința logofătului, și a răpit-o. În timpul încăierării, Săndulache, fiul logofătului, a fost ucis. Soțul înșelat a obținut recunoașterea ilegitimității legăturii celor doi amanți și anatemizarea lor de către biserica ortodoxă. Se vorbește chiar de un blestem al palatului provocat de relația scandaloasă a celor doi îndrăgostiți. Dacă doriți să vă purtați pașii pe urmele acestor povești, vizitele la palat se pot face cu programare la secretariatul instituției pe care o adăpostește, respectiv Primăria Municipiului Iași.
Lasă un răspuns