La data de 23 ianuarie 2019, începând cu ora 13.00, la sediul Arhivelor Naționale din București de pe Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 49, din sectorul 5, a avut loc lansarea volumului de documente „Frontul de acasă. Mărturii documentare din judeţul Ilfov în perioada 1917-1919”, care îşi propune să omagieze jertfa ilfovenilor pentru realizarea Marii Uniri. Printre alți invitați de seamă, la acestă lansare a participat Prefectul județului Ilfov, Marius-Cristian Ghincea și Directorul Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Ilfov, Alexandrina Niță.
Lucrarea a fost editată de către Cristina Țineghe, șef al Biroului Județean Ilfov al Arhivelor Naționale. În cadrul acestei lansări oficiale au luat cuvântul istoricii Alina Pavelescu, Daniel Cain și Daniel Gheorghe. Luând cuvântul, domnul Prefect Marius-Cristian Ghincea, a spus următoarele: „Sunt voci ce susţin că acest eveniment ar fi trebuit să fie plasat în perioada Anului Centenar, ce tocmai a trecut. Personal, susţin că evenimentul de astăzi nu putea să aibă loc în altă zi, lună sau an! Ştim cu toţii că măreţul vis al românilor de a trăi în vechiul regat al dacilor nu a fost realizat într-o singură zi. Putem vorbi astăzi de Marea Unire pentru că, anterior dar şi ulterior datei de 1 Decembrie 1918, au existat oameni cunoscuţi şi necunoscuţi ce au luptat, cu arme diferite, pentru interesul naţional. Visul românilor rămânea un vis, dacă ideea de apartenenţă la naţiunea română, a populaţiei ce trăia în spaţiul Vechiului Regat, nu prindea rădăcini în timpul Revoluţiei de la 1821, revoluţie declanşată de Tudor Vladimirescu prin Proclamaţia din 23 ianuarie de la Padeş. Conştiinţa naţională s-a dezvoltat şi a creat premisele Micii Uniri, dar care a fost atât de MARE…. o placă turnantă pentru viitoarea construcţie istorică. Nu în ultimul rând, tot într-o zi de 23 ianuarie, în anul 1878, s-a încheiat armistiţiul din războiul ruso-româno-turc, ce a consfinţit câştigarea prin luptă a independenţei naţionale. Iată numai câteva elemente ce vin să sprijine ideea că lansarea volumului „Frontul de acasă. Mărturii documentare din judeţul Ilfov în perioada 1917-1919” nu îşi putea găsi o zi mai nimerită şi de altfel, Anul Centenar al Românilor nu este un an obişnuit, el continuă… pentru că nu putem vorbi de Marea Unire fără lupta armată împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor, dar şi fără lupta diplomatică de după 1918. Mă bucură apariţia acestei cărţi, mai ales că vine să ne istorisească realităţi nepovestite în cărţile clasice de istorie, subliniind jertfa ilfovenilor pentru realizarea Marii Uniri. Mă înclin în faţa celor ce continuă lupta, folosind peniţa în scopul scrierii istoriei Naţiunii Române!” Cei prezenți au aplaudat realizarea acestei lucrări și au primit la încheiere câte un volum cu autograful editorului, dr. Cristina Țeneghe.
În „Argument”-ul ce deschide acest volum, editorul ne spune: „Anul 1918. După nemărginite jertfe și îndelungi suferințe a venit și clipa binemeritată a răsplății. Împlinirea secularei năzuințe a bucurat sufletul fiecărui român, iar bucuria va reverbera mereu în conștiința românilor, și cu atât mai mult acum, în an centenar. Memoria colectivă a păstrat bucuria Clipei în care România și-a deschis larg brațele, cuprinzându-i pe toți românii. Se cuvine însă, ca niciodată să nu uităm cu ce preț s-a smuls Istoriei această mult dorită aducere-mpreună a tuturor românilor, pentru că Marea Jertfă a soldaților care au plătit cu propriul sânge clădirea Românie Mari se împletește cu grelele suferințe îndurate de cei rămași acasă. Nu vom putea poate niciodată să reconstituim întreaga epopee scrisă de fiecare suflet de român pe papirusul năvăzut al vieții cotidiene din acele vremuri. Noi, cei de azi, nu putem ști cu ce eforturi au putut răzbi înaintașii noștri în acele zile în care soldații străini rechiziționau toate cele necesare vieții, iar molimele loveau crâncen bieții oameni slăbiți. Documentele de arhivă permit o reconstituire evenimențială a acelor vremuri, destul de estompată datorită limbajului arid, specific documentelor oficiale, dar, credem noi, suficient de corespunzătoare încât să conștientizăm cât de mare a fost efortul generației care a săvârșit Marea Unire. De aceea am încercat, prin prezentul volum de documente, să contribuim la aducerea aminte a acelor mari vremuri și la cinstirea memoriei celor care au contribuit la făurirea României Mari.”
Documentele cuprinse în acest volum provin din fondul arhivistic „Prefectura județului Ilfov”, aflat în păstrare la Biroul Județean Ilfov al Arhivelor Naționale, și au fost selectate astfel încât să reflecte viața cotidiană din Ilfov, cu toate provocările, dar mai ales privațiunile ei, în timpul primului război mondial. Volumul însumează un număr de 104 documente, structurate cronologic, iar din perspectiva conținutului informațional acestea reflectă, așa cum a fost menționat mai sus, multele și grelele privațiuni îndurate de populația rămasă în teritoriul ocupat de trupele germane. Sursele documentelor atestă astfel faptul că pe lângă uriașele drame generate de mobilizare și luptele de pe front, populația rămasă în vetrele localităților din Ilfov a îndurat foametea, rechizițiile, bolile, corvezile, abuzurile administrației și lipsa celor mai elementare produse pentru traiul zilnic. Tifos exantematic, jafuri, distrugeri, violuri, crime, poduri și căi ferate aruncate în aer, clădiri în ruină, foamete.. Iată numai câteva din lunga listă de atrocități la care a fost supusă populația civilă; asta în timp ce pe front drama trupelor române era tot mai mare.
Prin volumul de față, editorul dr. Cristina Țeneghe, șef al Biroului Județean Ilfov al Arhivelor Naționale, ne aduce în față o „oglindă” a acelor vremuri grele în care tot românul a contribuit într-un fel la sacrificiul prin care a fost realizată Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Cinste lor! (G.V.G.)
Lasă un răspuns