Printre exemplele de valorificare a moștenirii noastre naționale se află și clădirea istorică a unui muzeu ieșean, ce este pusă în valoare într-un mod cu totul special. Este vorba de Muzeul „Poni — Cernătescu” din Iași, ce în octombrie 2013 a fost distins cu premiul ICOM (International Council of Museums), în cadrul unei ceremonii speciale, premiul fiind acordat colectivului de muzeografi pentru concepția tematică a expoziției permanente a muzeului. Muzeul Memorial „Poni-Cernătescu”, amplasat pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 7 B din Iași, este un muzeu național care prin conservarea și valorificarea patrimoniului său cultural, promovează creația științifică a savanților Petru Poni și Radu Cernătescu. Inaugurat oficial în anul 1991, muzeul a fost constituit pe baza donațiilor din anii 1971-1973 ale profesoarelor Margareta Poni și Florica Mageru descendente ale savantului chimist Petru Poni, cuprinzând o serie de obiecte de mobilier, obiecte de artă, cărți, documente, fotografii, minerale, corespondență, lucrări științifice, partituri muzicale.
Muzeul „Poni—Cernătescu” este amenajat într-o casă monument istoric construită în anul 1839, de către mitropolitul Veniamin Costachi. În această casă a locuit în perioada 1880-1925 Petru Poni, cel care a pus bazele științei românești, iar din 1930, academicianul Radu Cernătescu, nepot al lui Petru Poni, remarcabil cercetător în domeniul chimiei. Un farmec aparte este dat clădirii de parcul casei și foișorul său, numit „chioșcul poeziei”. Acesta a fost reconstruit în anul 1995 și este locul unde citeau versuri Mihai Eminescu, Veronica Micle și Matilda Cugler-Poni. După un lung proces de restaurare, muzeul a fost inaugurat în anul 1991, sub numele de Muzeul Chimiei Ieșene „Petru Poni”, iar în anul 1994 a devenit Muzeul „Poni-Cernătescu”. Prin intermediul exponatelor conservate în patrimoniul său, expoziția permanentă a muzeului prezintă publicului o serie de aspecte legate de istoria casei familiei Petru Poni, precum și mărturii referitoare la contribuția adusă de unele personalități ieșene la dezvoltarea chimiei în țara noastră precum Nicolae Costăchescu, Radu Cernătescu sau Ion Zugrăvescu.
Expoziția de bază s-a bucurat, între anii 2009-2011, de o amplă reorganizare și remodelare tematică, prin care s-a urmărit reconstituirea ambianței unei reședințe de început de secol al XX-lea într-un spațiu ce reunește rigoarea științifică a academicianului Petru Poni (1841-1925), cu rafinamentul și sensibilitatea artistică a soției sale, poeta Matilda Cugler-Poni (1851-1931). Astfel, au fost amenajate șase încăperi, pe baza documentelor și fotografiilor de arhivă, în care sunt prezentate exponatele de bază ale muzeului: holul de primire, sufrageria, biblioteca, camera „Matilda Cugler-Poni”, camera „Radu Cernătescu” și o cameră dedicată personalităților chimiei ieșene. Holul de primire este prima sala a muzeului și reconstituie un hol de primire tipic ieșean de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al-XX-lea. Acesta constituia în epocă locul predilect de reuniune zilnică a familiei, dar și de primire a musafirilor și deține piese de mobilier grupate în jurul unei măsuțe. Sufrageria care a servit odinioară drept salon literar, unde erau nelipsiți oaspeți ca Mihai Eminescu, Veronica Micle sau Ion Creangă, conservă mobilierul din lemn de stejar, sculptat, ce a aparținut familiei Poni, reproduceri de artă, fotografii și obiecte de artă decorativă.
Biblioteca cuprinde biroul de studiu și peste 1.000 cărți de specialitate și beletristică, între care se remarcă lucrările ce atestă contribuția adusă de Poni în chimie, fizică și istorie. De asemenea, conține un important număr de materiale documentare și nu lipsesc obiectele pe care prestigiosul om de știință le-a utilizat ca instrumente de scris (călimara, trusa de birou) sau cele care au marcat trecerea timpului (caietul de însemnări, ceasul de birou, etc). Camera dedicată poetei Matildei Cugler-Poni, soția savantului, amenajată în stil „salonaș”, era locul destinat odinioară conversațiilor feminine, pe teme casnice ori mondene, sau pur și simplu un refugiu mai intim pentru timpul liber al membrilor familiei. Aici sunt etalate piese de mobilier în stil eclectic de la sfârșitul secolului al XIX—lea și început secolului al XX-lea: dulap cu placă de marmură, bufet de sufragerie, dulap pentru dormitor, măsuță rotundă din lemn Thonet, consolă, scrin, măsuță cu picior spiralat. De asemenea, pot fi văzute obiecte de artă decorativă — oglinda toaletă, casetă pentru prizat tutun, casetă argintată pentru bijuterii, un binoclu de sidef, o piesa din lac japonez pentru birou — dar și fotografii amintind de viața poetei. Camera destinată academicianului Radu Cernătescu, nepotul lui Petru Poni, adăpostește piese de mobilier, fotografii, obiecte personale care i-au aparținut acestuia: măsuța și fotoliu, dulapul, canapeaua, fotografiile alături de pianul „Bosendörfer” și patefonul „His Master’s Voice”, cu o importantă colecție de discuri din ebonită. Ambianța și atmosfera de studiu în care a trăit familia Poni este întregită de camera personalităților chimiei ieșene, amenajată ca laborator de chimie și destinată atelierelor de pedagogie muzeală. Acest spațiu este dotat cu masă de lucru cu substanțe, sticlărie și ustensile necesare realizării unor experiențe de chimie atractive, plasmă multi-touch cu aplicații de chimie vitrine ce adăpostesc importante documente, cărți de specialitate, diplome, fotografii si obiecte personale, ce au aparținut unor renumiți profesori precum: Nicolae Costăchescu, Anastasie Obregia, Constantin V. Gheorghiu, Ilie Matei, Mihai Dima, Ion Zugrăvescu, Gheorghe Alexa.
Ținându-se cont de studiile și cercetările lui Petru Poni asupra mineralelor din România, la demisolul clădirii, a fost amenajată o expoziție permanentă cu minerale reconstituindu-se o atmosferă minieră de secol al-XIX-lea prin valorificarea originală a unui spațiu nefolosit până nu demult. Se regăsesc aici impresionante colecții de flori de mină dar și mostre mineralogice cercetate de Petru Poni de-a lungul carierei științifice. În cadrul noului concept muzeal au fost folosite cele mai noi tehnologii IT pentru a prezenta atractiv informații despre personalitățile și istoricul casei (touch-screen, plasmă video multi-touch cu software de chimie). Muzeul astfel reamenajat a fost redeschis în martie 2012 și pune în valoare, prin mijloace muzeotehnice moderne, exponate cu caracter memorialistic, științific și artistic. De aceea, în octombrie 2013, Muzeul „Poni — Cernătescu” a fost distins cu premiul ICOM, în cadrul unei ceremonii speciale, premiul fiind acordat colectivului de muzeografi pentru concepția tematică a expoziției permanente a muzeului. O astfel de concepție organizatorică și reconstituire a atmosferei de epocă nu face decât de a atrage și mai mulți vizitatori ce vor fi adânc impresionați. Astfel de comori de suflet ridică valoarea obiectivelor turistice din România ce merită cu adevărat vizitate de români și nu numai. (G.V.G.)
Lasă un răspuns