Călătorind printre frumoasele dealuri moldave, nu puteți rata o vizită ce vă va surprinde în cel mai plăcut mod. Este vorba de Conacul Polizu, cel ce a fost construit între anii 1880 – 1887 de omul politic Constantin Ghika-Deleni, în satul Maxut, din județul Iași. Conacul de la Maxut este deopotrivă un edificiu cu valoare arhitecturală, dar și cu valoarea memorialistică, în calitatea lui de loc de întâlnire al boierimii moldave și bucureștene, la finele veacului al XIX-lea și sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Între înalții oaspeți ai locului, s-au numărat în anii Primului Război Mondial, când se aflau la Iași în refugiu, Regina Maria, principii Ileana și Nicolae, care au revenit ulterior în 1926, lăsând mărturii scrise despre trecerea lor la Maxut, ca oaspeți ai cuplului Alexandrina și Niculae Polizu Micșunești.
„Sosirea la Hârlău, care este atât de plin de amintiri de război. (…) primire călduroasă la gară. Soții Polizu, tinerii Ghica-Deleni, generalul Zadic, oficialități etc. (…) Restul zilei a fost petrecut mai mult sau mai puțin la Macsut, unde ospitalitatea lor este cu adevărat moldovenească. Un prânz extraordinar, cu vinuri excelente (…) Înapoi la Macsut, ca să facem o plimbare prin vie și să luăm o cină devreme (…). Grupul a fost cât mai plăcut și mai vesel posibil și oamenii din Macsut erau deosebit de încântați.”
Primul proprietar al moșiei pe care se ridică conacul a fost vel ușierul Maxut, cel căruia Antioh Cantemir îi dăruiește în anul 1700, pentru slujbele aduse domniei și țării, un loc din hotarul târgului Hârlau. Ulterior, la 1757 casa și locul lui Maxut intră în posesia paharnicului Sandu Strudza. Din aceleași surse reiese faptul că Maxut a avut și aici o casă, nu știm însă dacă aceasta a fost clădită pe locul actualului conac, sau în sat. Constantin Ghika-Deleni (1846 – 1910), om politic al epocii, cel care avea să construiască conacul și să planteze parcul din jurul conacului, între anii 1880-1887, a fost un reprezentant veritabil al clasei elegante, al sentimentului de datorie, al jertfei, al frumuseței morale și bunătății înnăscute. Intrând în posesia moșiei de la Maxut, decide să se stabilească pe noua proprietate, motiv pentru care va iniția către anul 1880 construcția unei reședințe, după exemplul dat de majoritatea înaltei boiermi moldovene din epocă. Alexandrina Polizu (1881 – 1975) a fost principala figură a domeniului, având un control desăvârșit asupra producțiilor agricole, salariilor, activităților zilnice și asupra bunăstării tuturor oaspeților. Era cunoscută și îndrăgită pentru atenția ce o avea pentru detalii, pentru sufletul ei frumos, pentru putere și pentru pasiunea crescândă pentru cine „gourmet”. După o epocă de „aur”, cu urcușuri și coborâșuri, în anul 1946, Conacul Polizu și întreg domeniul au căzut pradă regimului comunist, timp în care acesta a devenit baracă militară, sediu de CAP, de IAS, sau fermă pomicolă. Foarte multe volume din vasta bibliotecă aparținând familiei au fost distruse sau furate, împreună cu piesele de mobilier, iar piese din decorațiuni și elemente de arhitectură smulse și aruncate.
După 1989 se întrezărea un nou viitor pentru conacul aflat aproape în ruină. Dar, abia începând cu data de 11 Ianuarie 2006, timp de cini ani, Conacul Polizu a intrat într-un proces amplu de renovare, coordonat de către Irina-Ioana Riscuția. Cele mai mici detalii au fost luate în considerare, pentru ca întreg domeniul și conacul să fie readuse la forma de odinioară de către moștenitoarea conacului și a domeniului. Conacul Polizu a devenit acum o destinație atractivă cu 19 camere mobilate și decorate în stil neoclasic, cu elemente ale secolului XVIII – XIX. Crama, refăcută, oferă toate condițiile necesare organizării unor degustări de vinuri, petreceri private, sau alte activități. Grădina Conacului Polizu a fost amenajată și adusă la starea originală la inițiativa lui Constantin Ghika, aceasta devenind o oază de liniște și relaxare pentru vizitatori. Grădina se întinde pe o suprafață de zee hectare și este formată din numeroase specii de arbori, parte din ele rare în zona Moldovei. Conacul Polizu – Maxut este unul dintre puținele monumente istorice refăcute exclusiv cu fonduri private. Pentru acesta, investitorii au adus materiale tocmai din Italia și au folosit proiectele originale pentru a conserva cele mai fine detalii arhitecturale. Imaginea Conacului Polizu Maxut, locuit vreme de aproape o sută de ani de boierii Ghica, creează impresia că, de la poarta încolo, se scurge alt timp.
Nimeni nu s-ar mira ca de pe o alee să-și facă apariția un aristocrat cu joben care schițeze un salut larg, politicos, ca în urmă cu o suta de ani. Din anul 2012 conacul şi-a deschis porţile, fiind introdus în circuitul turistic, aici având loc diferite petreceri sau conferințe. Firma care administrează domeniul a avut în 2015 o cifră de afaceri de 1,5 milioane lei. Între timp, Ștefănucă, inițial doar administrator, a devenit proprietarul conacului.
La marginea orașului Hârlău, în drumul spre Deleni, o firmă a reușit să restaureze o bijuterie arhitectonică ce în urmă cu ceva vreme era o ruină. Conacul Polizu – Maxut, aflat la 16 km de Cotnari, la 40 km de Botoșani și 70 km Iași, vă așteaptă într-o oază de liniște și verdeață. (G.V.G.)
Lasă un răspuns