Pe sfântul pământ al României, udat de sângele strămoșilor, se mai înalță către cer monumente ce doresc să amintească de jertfa supremă pe care aceștia au făcut-o. Astfel, la 20 de kilometri de orașul Focșani, pe locul crâncenelor bătălii de la Mărășești, s-a înălțat între anii 1919 și 1938 cel mai spectaculos mausoleu din estul Europei, dedicat „scumpilor eroi” din primul război mondial. Sanctuarul recunoștinței a fost construit pe un teren donat de moșierul Ulise Negroponte, nimeni altul decât socrul marelui general Eremia Grigorescu, rămas în istorie ca „eroul de la Mărășești”. În cele 163 de cripte din cele 18 culoare ale monumentului își dorm somnul de veci 5.073 de ostași căzuți pentru patrie.
Pe „Culoarul Cavalerilor”, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat, sau locotenentul Gabriel Pruncu, se află și mormântul Măriucai Zaharia, copilul-erou de 12 ani din satul Haret care a furnizat armatei date despre înaintarea nemților din nucul aflat în spatele casei sale și care a fost doborâtă de glonțul unui lunetist neamț. În euforia națională de după război, la Mărășești s-a plănuit înălțarea unei catedrale a neamului, o construcție impresionantă care a rămas doar în stadiu de proiect, pierdut prin arhive. La fel și halta CFR unde ar fi trebuit să coboare miile de pelerini veniți să se roage pentru cei care au făcut România Mare. Mausoleul Eroilor are o poziție la fel de strategică precum au avut trupele române în Marele Război. De pe terasa ce este decorată cu basoreliefuri înfățișând scene de luptă se cuprinde cu ochii, în toată splendoarea sa, Valea Siretului, cea pe care eroii au apărat-o cu prețul vieții lor. În interior, atmosfera este rece, dar „îți moaie sufletul și face să tresară inima”, după cum a notat în cartea de oaspeți un vizitator anonim. Sub această „Cupolă a Gloriei”, încape toată istoria României moderne, scrisă cu sângele a 27.410 de eroi români. În lunile iulie-august 1917, armata germană, comandată de generalul Mackensen, încercând să străpungă frontul româno-rus și să ocupe pământul dintre Siret și Prut, dezlănțuie la Mărășești o ofensivă puternică. Deși inferiori numeric, românii reușesc să respingă atacul armatei germane și apară cu prețul a mii de morți poarta Moldovei. „Și pe aici nu se trece!” a spus atunci generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Române. Istoricii spun că generalul Constantin Christescu i-a uimit până și pe nemți cu modul în care a conceput planul bătăliei. La 6 august 1917 a început contraatacul eroicului batalion 1 din Regimentul 50 Infanterie sub comanda căpitanului Miclescu, acțiune care a determinat retragerea nemților. Apoi, Regimentul 51/52 Infanterie, condus de maiorul Grigore Ignat, a îndeplinit cu prețul vieții ordinul de a ține pe loc înaintarea trupelor germane. George Ulise Negropontes, fost primar al „orașului erou” Mărășești, aproba apoi bombardarea Comandamentului German încartiruit pe o proprietate a sa. Prețul victoriei: 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Ostașii căzuți în acea zi au fost înmormântați în viile moșierului, pentru ca din anul 1924, în prezenta reginei Maria, să fie reînhumați în criptele viitorului monument.
Puțină lume știe că mausoleul a fost ridicat prin subscripție publică, lucrările fiind abandonate o vreme din lipsă de bani. Totul a pornit după Marea Unire de la 1918, când are loc la București primul congres al Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române. La inițiativa principesei Alexandra Grigore Cantacuzino, I.P.P.S. Pimen, mitropolitul Moldovei și Sucevei, propune ca o „înaltă și sfântă datorie de a înălța pe locul unde atâția eroi s-au jertfit în apărarea patriei și spre cinstirea de veci a numelui de român Biserica Neamului de la Mărășești”. Propunerea a fost acceptată imediat de regele Ferdinand I și de Guvernul condus de I. C. Bratianu, astfel încât, pe 8 octombrie 1919, s-a fixat locul sfântului lăcaș pe un teren înconjurat de vii. A durat 19 de ani până când monumentul a fost inaugurat, la 18 septembrie 1938, de către regele Carol al II-lea. „Strădaniile ducerii la bun sfârșit a acestei nobile misiuni au fost luminate pe parcursul anilor de două mari sărbători creștinești: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Schimbarea la Față, la 6 august, dată care pentru mausoleu are o dublă semnificație: ca hram, monumentul fiind și Biserica Neamului Românesc, data constituind și punctul culminant al luptelor de aici, 6/19 august 1917”, a spus muzeograful Maria Mihăilescu, cel mai avizat cunoscător al istoriei monumentului. Pe aceste pământuri mult încercate s-au desfășurat marile bătălii de la Mărăști-Mărășești și Oituz, cunoscute în istorie sub denumirea de „triunghiul de foc și de sânge”.
În iunie 1919 au fost lansate listele de subscripție, mausoleul fiind înălțat prin colectă publică. „Motivat de spiritul patriotic, dar și sentimental, ca socru al gen. Eremia Grigorescu, Ulise Negropontes donează în anul 1921 pentru ridicarea mausoleului 20 de hectare de viță indigenă și 50.000 de lei în aur”, spune muzeograful Maria Mihăilescu. În anul 1919 s-a anunțat concursul pentru arhitecți, prezidat de Majestatea Sa, Regina Maria. Proiectul câștigător, avându-i ca autori inițiali pe arhitecții Constantin Pomponiu și George Cristinel, înfățișa o impresionantă catedrală înaltă de 45 de metri. Cum proiectul ar fi „înghițit” 40 de milioane de lei, o sumă uriașă pentru acele vremuri, au fost necesare nu mai puțin de 11 reproiectări. Mausoleul a fost ridicat din piatră, în formă de piramidă în trepte, cu contur octogonal, pe care mulți îl aseamănă cu monumentul zis roman de la Adamclisi. Construcția este desfășurată la sol pe o arie de 1.600 de metri pătrați și se termină la înălțimea de 30 de metri cu Cupola Gloriei, în formă de con în trepte, deasupra căreia tronează o cruce din piatră. Ansamblul cuprinde și un muzeu, precum și un ansablu statuar care-i prezintă pe liderii militari ai războiului reîntregirii noastre. „Ca monument de arhitectură funerară cu caracter memorial, Mausoleul de la Mărășești este cel mai reprezentativ atât prin valoarea lui arhitecturală, cât și ca proporții. Din păcate, monumentul nu este tratat și respectat la adevărata sa valoare, iar asta se vede cu ochiul liber”, spun chiar cei de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național. Mausoleul este opera unor autori remarcabili. Pe lângă arhitectul George Cristinel, sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea au realizat basoreliefurile exterioare cu scenele eroice de pe cupolă, în timp ce Eduard Săulescu a pictat frescele de pe Cupola Gloriei. Antreprenorul Tiberiu Eremia s-a folosit de blocuri de andezit de Deva pentru a-i da monumentalitatea cuvenită.
Pe fronton se afla inscripționat textul cu litere din bronz: „ÎNTRU SLAVA EROILOR NEAMULUI”, alături de numele localităților unde s-au purtat principalele bătălii. „Ar trebui pus mai bine în valoare, evidențiat. Este cel mai vizitat monument din Vrancea. Vin adesea nepoții sau strănepoții celor căzuți la Mărășești pentru a consulta listele celor înhumați. Nu de puține ori ne cer să-i lăsăm singuri, să se reculeagă”, a mai spus Maria Mihăilescu. Recent, mausoleul a fost vizitat de strănepotul bravului maior Grigore Ignat. Copleșit de sacrificiul înaintașului său, bărbatul a scris câteva rânduri în cartea de oaspeți, dar nu și-a lăsat numele. „Sunt prea mic în comparație cu cei care au căzut la Mărășești”, i-a spus el ghidului Nicușor Miza. Tot aici s-a recules și Traian Andrei Grigorescu din SUA: „Ca strănepot al generalului Eremia Grigorescu, sunt impresionat, copleșit de sacrificiul și dragostea pentru România al eroilor din primul război mondial, în frunte cu străbunicul meu. Voi încerca de-a lungul vieții mele să imprim iubire și respect pentru țara noastră copiilor mei, care au vizitat cu mine acest sfânt lăcaș”, a notat acesta în cartea de oaspeți. Directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, lt. col. dr. Cristian Scarlat, spune că Mausoleul Mărășești este printre cele mai frumoase din toată Europa. „Dacă un monument este un simbol care trebuie să atingă sufletul, prin tema, dublată de o armonioasă concepție artistică, estetică și arhitecturală, atunci Mausoleul Eroilor de la Mărășești este, cel puțin din aceasta perspectivă, Monumentul nostru național. Perpetuu avertisment al tragediei războiului, Mausoleul ne va aduce aminte mereu de acei bravi din al căror trup ciuruit de gloanțe s-a ridicat piedestalul întregirii noastre naționale. Iată de ce, Mausoleul de la Mărășești, monument de pietate, de veșnică recunoștință și propășire a neamului, mai reprezintă, încă, altarul eroismului românesc, un reper național de care ar trebui să ținem seama atunci când ne prefigurăm viitorul”, a spus acesta. Se spune că Mausoleul Eroilor de la Mărășești impune un respect atât de mare, încât însuși Adolf Hitler, în momentul în care aviația aliaților bombarda Valea Prahovei și amenința și Moldova, i-ar fi cerut mareșalului Antonescu să trimită la Mărășești două subunități de antiaeriană care să apere monumentul. De-a lungul timpului au circulat mai multe legende în jurul impresionantei construcții. Romanticii nu au ezitat să spună că în unele nopți de august mireasa unui ostaș căzut la datorie ar înconjura mausoleul călare pe un cal alb. Nimeni însă nu poate spune că a văzut-o. Mausoleul Eroilor se află în proprietatea Consiliul Județean Vrancea și în administrarea Muzeului Vrancei. În mausoleu se află depuse rămășițele eroilor din peste 250 de mari unități ale Armatei Române, în frunte cu generalul Eremia Grigorescu, ceea ce-l face de o valoare istorică, artistică și urbanistică excepțională. În fiecare an, cu prilejul comemorărilor, mausoleul este vizitat de mii de oameni, fiind cel mai cunoscut obiectiv turistic din Vrancea. Pe aici au trecut toți șefii de stat, începând de la regele Ferdinand, care a pus piatra de temelie, și terminând cu cei din ziua de astăzi. Mausoleul Mărășești, alături de monumentele de la Focșani, Mărăști și Soveja, vor fi restaurate si introduse într-un circuit turistic în următorii ani, în cadrul proiectului „Drumul de glorie al armatei române în primul război mondial”, derulat de Consiliul Județean. Prin acest proiect, în valoare de 21,7 milioane de lei, cele patru mausolee vor fi consolidate, reabilitate și introduse într-un circuit turistic împreuna cu alte monumente de factură istorică și religioasă aflate pe traseul „Drumului de glorie”, ce va cuprinde localitățile Focșani – Mărășești – Panciu – Straoane – Varnița – Mărăști – Soveja. Mausoleul ar putea intra și pe lista UNESCO, alături de câmpul de bătalie de la Verdun, propunerea pentru aceasta venind chiar din partea Franței. Asemenea memorialelor occidentale, precum Arlingtonul american sau Pantheonul parizian, Mausoleul românesc atrage prin impozantul edificiu în care își dorm somnul de veci, în demnitate, eroii neamului. Dar și interiorul este impresionant prin atmosfera de reculegere sugerată de arhitectură și decorații. „Oricât de grăbiți am fi”, spune Cristian Scarlat, „…citind numele dăltuite în marmură ale celor căzuți „Ion, Gheorghe, Vasile sau Petre” și parcă auzi, rând pe rând, ecoul răspunsului la un apel celest, prin formula sacră „mort pentru Patrie!”. Mausoleul de la Mărășești, dedicat eroilor Primului Război Mondial, este cel mai impunător din țara noastră și printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa. Un pios omagiu pentru miile de ostași români ce s-au sacrificat pentru patrie!
Lasă un răspuns