„Mormântul cu Grifoni” este un mormântul tracic antic (geții sudici) cunoscut ca „mormântul Griffins” fiind situat în așa-numita „Vale a regilor traci”, la sud-est de orașul Shipka. Construcția funerară a fost descoperită de arheologul bulgar Georgi Kitov în anul 1996, când au fost realizate studii arheologice în regiune. Studiile au fost sponsorizate de o fundație elvețiană și au descoperit trei movile de înmormântare din perioada secolelor V-IV î.Hr., dintre care unul este „Mormântul cu Grifoni” (celelalte fiind „Helvetia” și „Shoushmanets”). Mormântul cu Grifoni este cel mai vestic dintre cele trei movile adiacente mormântului „Helvetia”. El datează din secolul V-IV î.Hr. și este cel mai bine păstrat din necropola din piatră, folosit fiind ca un mausoleu.
Fațada mormântului este decorată cu coloane ce susțin o arhitravă. Decorațiunile sunt formate din semipalmete (simbol al Pomului Vieții), al căror frunze inferioare sunt alungite și arată ca niște capete de grifoni (animal fantastic ce apare frecvent în arta geto-daco-tracă, numit și balaur, pajură, zgripțuroi, etc.). În simbolistica lor aceste elemente sunt cumva asemănătoare cu vrejurile de acant ce înconjoară în friză Monumentul de la Adam-Clisi (Biserica Omului) și care se termină în capete de lup (draconar). Templul funerar a fost construit în secolul al V-lea î.Hr. (acum 2.500 de ani). Situl este alcătuit din blocuri de piatră mari și bine închegate. Există, așa cum ne-a obișnuit arhitectura funerară din această „Vale a regilor traci”, un coridor lung (construit din pietre de râu și „pardosit” cu pământ bătătorit), o cameră dreptunghiulară cu un acoperiș dublu și o cameră circulară cu o cupolă. Intrările celor două camere au fost închise de uși de piatră (ca semn distinctiv al separării dintre ele, al celor două tărâmuri) care au fost sparte în antichitate, când mormântul a fost jefuit.
Fațada, anticamera și camera circulară sunt construite din blocuri de granit. Pardoselile ambelor camere sunt realizate din plăci de granit, tencuite. Spre intrarea în camera circulară se află un pat de piatră ritual cu decor („picioarele” patului de piatră au labe de animal (leu=forța vieții)). La locul de desfășurare a ritualurilor funerare au mai fost găsite mărgele de aur și alte artefacte păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie din Sofia. Se pare că o înmormântare a avut loc în templu în secolul IV î.Hr. Deși jefuit în antichitate, mormântul avea la momentul descoperirii coridorul plin cu pietre de râu și pământ. Posibil ca această acțiune să fi încercat a „sigila” granița dintre cele două tărâmuri, al viilor și al morților. Pietrele funerare din piatră și băncile de piatră găsite în interiorul acestuia indică faptul că mormântul a fost folosit ca un altar de mausoleu în care au fost probabil executate mistere orfice, legate de cultul poetului mitic antic Orpheus. (G.V.G.)
Lasă un răspuns