Tezaur de monede romane, descoperit la Pârscov (jud. Buzău)

Un mic tezaur antic a ajuns în colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie din Buzău. Este vorba despre 64 de monede romane din argint, iar descoperirea a fost făcută de un buzoian din comuna Pârscov, cu ajutorul unui detector de metale. Acesta a predat toate monedele la primărie, de unde au ajuns la Muzeul Judeţean, unde au fost cercetate în amănunt, conservate și expuse în colecțiile muzeului sus amintit. Cum s-a întâmplat totul? Era marţi, 1 mai 2018, ora 15:30, iar detectoristul Cristinel Moraru are inspiraţia să-şi pună în funcţiune aparatul Garett (detectorul de metale) în zona poalelor dealurilor dinspre miazăzi din Pârscov, de la „Mucheanaltă”. Ţiuitul prelung al detectorului îl poartă spre o grămadă de gunoaie aduse în mijlocul naturii de „bunii” consăteni. Nehotărât, având convingerea că în acel loc doar deşeurile metalice ar motiva reacţia dispozitivului, tânărul Moraru era gata să renunţe, dar o voce interioară îl îndeamnă să verifice mai bine stratul de suprafaţă al locului. După ce înlătură ambalajele abandonate, la numai 20-25 cm adâncime, lopata se loveşte de ceva metalic şi strălucitor în bătaia soarelui. Într-un cuib de ţărână amestecată cu fire de iarbă se odihneau de aproape 2000 de ani monede de argint, ştanţate cu figurile unor demnitari romani, ca şi simboluri sau inscripţii latine. 63 monede romane au fost ascunse aici de un drumeţ, negustor, militar sau tâlhar, aflat la restrişte. Soarta imprevizibilă şi nemiloasă nu i-a permis revenirea la comoara ascunsă.

La o primă evaluare efectuată de pasionaţii de istorie, tezaurul descoperit, în greutate de 225 grame, a fost emis în atelierele Romei republicane şi în primii ani ai Imperiului. E vorba de denari romani din argint, cu formă clasică circulară, având imprimat pe avers chipul unor zeităţi sau al unui dinast, rege sau împărat, iar pe cealaltă parte, pe revers, se pot vedea simboluri, embleme, monumente sau temple. Urmează ca arheologii Muzeului Judeţean să facă investigaţii amănunţite în zona descoperirii, unde ar putea scoate la iveală noi mărturii ale trecerii „rapide” a romanilor prin acest judeţ. „…cel mai probabil ele datează din secolel I sau secolul II. Este o descoperire foarte importantă pentru că noi nu știm despre existența romanilor în acestă zonă. Nu există nici o mărturie concretă în acest sens. Au existat cercetări arheologice în zonă, la cetatea dacică „Piatra cu Lilieci” și la situl arheologic „La Gorgane”, dar este vorba despre niște semnalări privind prezența romanilor, care nu au putut fi confirmate” a declarat directorul Muzeului Județean de Istorie Buzău, Daniel Costache. „Deocamdată nu putem decât să speculăm. Această descoperire vorbește despre prezența, probabil indirectă a romanilor în zonă, sau ar putea fi o dovadă a comerțului pe care locuitorii de acum 2000 de ani din zonă, îl făceau cu spațiul roman” a mai adăugat directorul Muzeului de Istorie Buzău.

Localitatea Pârscov se află în zona Subcarpaților de Curbură, în valea Buzăului, pe malul stâng al râului, la confluența sa cu râul Bălăneasa. Este străbătută de șoseaua județeană DJ203L, care spre sud traversează râul Buzău și duce la Măgura (DN10), iar spre nord urcă pe valea Bălănesei spre Bozioru și Brăești. Nouă obiective din comuna Pârscov sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice. În situl de la Bădila, aflat la doi kilometri nord-vest de școala din sat s-au descoperit o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea–al V-lea î.Hr.) și una din epoca migrațiilor (secolele al II-lea–al IV-lea d.Hr.). La Pârscov, în centrul satului, se află urmele unei așezări aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea–al II-lea î.Hr.). Al treilea sit se află la Târcov, în punctul „Piatra cu Lilieci”, el cuprinzând o așezare din Epoca Bronzului și una fortificată geto-dacică, din perioada Latène (secolul I î.Hr.). Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Biserica „Sfântul Nicolae” cu clopotnița ei, datând din 1884 se află în satul Lunca Frumoasă. Celelalte trei sunt case din satul Pârscov: una din secolul al XVII-lea în stadiu de ruine, altele două („Casa cu fânar” și „Casa Gheorghe Tocileanu”) datează din 1920. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale și funerare. Unul dintre ele este „Casa memorială Vasile Voiculescu” din satul Pârscov, datând de la începutul secolului al XX-lea, iar celălalt este „Crucea de la Runci”, datată 1793, aflată la vest de satul Runc. Întreaga zonă se află la limita trecut – prezent și chiar în aer se simte o undă ce „lucrează”, cumva atemporal… Un turist va întâlni aici „portalul” multcăutat al trecerii către o altă stare, către un alt sentiment… (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*