Pentru cei ce nu au aflat încă, în Statele Unite ale Americii se află un muzeu la care românii aflați pe acest continent merg ca într-un adevărat pelerinaj. Acolo, în nord-vestul Statelor Unite, unde Râul Columbia desparte Statul Oregon de Statul Washington, unde amerindienii acestor pamânturi spuneau că se întâlnește strălucirea dogoritoare a soarelui cu ploile binefăcătoare venite de pe ocean, pe malul drept al râului, înalt și abrupt, se află „Muzeul de Artă Maryhill”, cel ce este împlinirea visului a patru prieteni: a unui american întreprinzător și norocos, a unei dansatoare ce a impresionat America și Europa, a Reginei Maria a României si a unei pasionate colectoare și păstrătoare de artă, Alma de Bretteville Spreckeles.
Americanul, Sam Hill, s-a nascut în 1857 în Nord Carolina într-o familie de quaker (membrii unei societăți religioase ce se consideră prieteni egali, apărută în regatul englez în vremea așa zisei disidențe față de biserica anglicană). Bine înzestrat intelectual, robust și harnic, acesta a muncit la compania de căi ferate „Great Northern” a unchiului său. Întreprinzător și inovator, a devenit expert în construcții rutiere și feroviare, de pe urma cărora a prosperat și a devenit un bogat om de afaceri. A călătorit mult, și fiind o fire foarte plăcută, și-a făcut mulți prieteni adevărați. În 1907 a cumpărat pe malul drept al Râului Columbia (Statul Washington) 7.000 de acri (un acru fiind egal cu ceva mai mult decât o jumătate de hectar) pe care a vrut să stabilească o comunitate agricolă pentru „quakers”, o societate creștină care susține și propagă simplitatea și integritatea, pacea și armonia, egalitatea și caritatea, fără ierarhii politice sau religioase. După un timp Sam Hill și-a schimbat planurile, începând construcția unui „ranch house” pentru familia sa. Cum soția lui se numea Mary, iar el era Hill, a numit atât ranch-ul, cât și mansion-ul, Maryhill. Mansionul este o casă foarte mare, cât un palat. Maryhill este o construcție așezată paralel cu râul, de forma unei cutii de chibrituri cu trei nivele, având la capetele opuse, rampe simetrice de automobil ce urcă până la etaj, unde sunt intrările principale. Astfel, clădirea are un aspect curios, unic într-un anumit fel, având intrările pe laterale, când, de regulă clădirile impunătoare au intrarea principală la fațadă și nu pe laterale. Proiectul acesta original, absolut american, a fost conceput de niște valoroși arhitecți aduși tocmai din capitala Statelor Unite, din Washington D.C.
Înainte de a fi terminată, clădirea arhitecților din estul cel avansat și luminat, aici în vestul sălbatic, Sam Hill s-a răzgândit din nou, a renunțat să o folosească drept locuință familială și s-a gândit să o doneze unor scopuri publice. Cum în acea vreme, americanii trăiau clocotitor o perioadă de etalare și prin cultură, s-a născut ideea unui muzeu. Ideea a venit din partea unei prietene, Loie Fuller, o frumoasă și celebră dansatoare americană, devenită faimoasă la Paris, prin originalitatea costumației și a luminilor de scenă, o mare și de viitor inovație la acea vreme. Loie Fuller și-a câștigat aureola de divă și un loc special în înalta societate artistică parisiană, devenind o apropiată a sculptorului Auguste Rodin. A fost prietenă apropiată a Reginei Maria a României cu care a întreținut o bogată corespondență, ulterior publicată într-un volum. În cercul prietenilor lui Sam Hill a fost și Regina Maria a României, nepoata Reginei Victoria a Angliei și a Țarului Alexandru al II-lea. În 1926, Regina Maria a făcut un fastuos turneu în Canada și Statele Unite, l-a vizitat și pe Sam Hill la Maryhill, unde, la cererea acestuia, a adus obiecte personale și de artă pentru viitorul muzeu. Alma de Bretteville Spreckels, soția unui magnat al zahărului american, prietenă devotată a lui Sam Hill și a Reginei Maria, a dus la îndeplinire dorința de realizare a muzeului și a organizării sale, după moartea neașteptată a lui Sam Hill în 1931. Acum, după atâți ani, muzeul nu este numai amintirea acestor prieteni, dar și o adevărată comoară de artă creată prin donațiile Familiei Mary și Sam Hill, a Reginei Maria, a dansatoarei Loie Fuller, care a donat toate lucrările de artă primite cadou din partea lui Auguste Rodin, la care se adaugă și donațiile de artă ale Familiei Bretteville – Spreckels.
Despre „Muzeul de Arta Maryhill” din Statul Washington am aflat prima dată anul trecut, în urma citirii unui articol. Aici românii se pot întâlni cu istoria lor, cu regina lor, cea devotata întregirii neamului românesc. Vizitarea muzeului stârnește un interes neașteptat, amintiri și emoții. La Maryhill, dintr-odată, cei ce trec pragul muzeului, se pomenesc într-un mic spațiu de istorie românească, în care se află o frumoasă colecție de obiecte personale ale Reginei Maria, printre care și o copie a coroanei purtată la Alba-Iulia la consfințirea unirii celei firești a poporului român. Tablouri și fotografii ale familiei regale, începând cu cele ale bunicilor, până la cele ale urmașilor, sunt expuse cu gust decorativ rafinat într-un spațiu amplu rezervat la nivelul principal al muzeului. Vizitând pe îndelete, citind toate indicațiile și comentându-le, turiștii români și-au amintit de faptul că aparțin unui popor vechi, de două milenii, de sine stătător în spațiul dacic. Într-un moment istoric poporul român a reușit să se reîntregească după ce, secole după secole, a fost supus și împărțit între marile imperii. În timpul războiului mondial și apoi la actul reîntregirii, Regina Maria, deși cu rădăcini îndepărtate de poporul român, s-a dăruit acestui moment apoteotic, alături de întreaga generație românească, la împlinirea națională. Ce pline de personalitate și mândrie națională au fost acele generații românești în acele vremuri, când mândria națională făcea parte din identitatea tuturor popoarelor europene….
La „gift shop”–ul muzeului, printre vederi și pliante despre muzeu, se poate găsi și volumul referitor la Regina Maria, „The last romantic” de Hannah Pakula, apărut într-o editură new-yorkeză în anul 1984. Un volum de cinci sute de pagini, în condiții grafice atrăgătoare, având pe prima copertă una dintre cele mai reușite fotografii ale reginei care îi arată din plin frumusețea regală. Pe lângă fotografie este și un subtitlul „The life of the legendary Marie, Queen of Roumania, the most famous beauty, heroine and royal celebrity of her time” (viața legendarei Maria, Regina României, cea mai faimoasă frumusețe, eroină și celebritate regală a timpului ei). Pe ultima copertă sunt pasaje din presa americană care apreciază la superlativ autoarea pentru documentație, strădanie și reușită artistică. Lectura acestui volum nu are rigiditatea manualelor de istorie, ci cursivitatea unui atractiv roman de familie, scris în buna manieră literară. Aș fi dorit ca și alți români să afle despre acestă carte în care se descrie cu amănunte și însuflețire vizita Reginei Maria la Maryhill, în noiembrie 1926, despre surprinderile reginei în fața peisajului arid, în fața „mansion”-ului, despre emoțiile ei, despre „speech”-ul ei atât de aplaudat și apreciat de către cei două mii de invitați ai lui Sam Hill și multe, multe altele. Frumosul parc înconjurator al muzeului este plin de arbuști decorativi, flori și păuni, păsările favorite ale Reginei Maria. El oferă șansa unei plimbări relaxante. Aici, unde Râul Columbia desparte Statul Oregon de Statul Washington, în cadrul „Muzeului de Artă Maryhill”, vă puteți întâlni cu obiectele dragi ale Reginei Maria a României, cu amintirea unui strop de românitate, ce iată înflorește peste mări și țări…
Și pentru ca uitarea să nu se așeze peste tot și toate, pe 15 august 2018, a avut loc vernisajul expoziției „Un capitol din Istoria României în nord – vestul Americii. Regina Maria și Maryhill Muzeum of Art – expoziție de fotografii la Muzeul orașului Sinaia”. Realizatori au fost Ștefan și Victor Ena. Organizatori: Asociația Socio-Culturală Prahova – Excelsior, în parteneriat cu Maryhill Museum of Art, Primăria Sinaia și Muzeul Orașului Sinaia. Prin asemenea gesturi se poate revaloriza istoria și se pot readuce în actualitate amintirea unor mari personalități. Cinste lor! (G.V.G.)
Lasă un răspuns