Ciudata construcție traco – getică se află în satul Gagovo (un nume ce parcă are legătură cu Mama Gaya Vultureanca, zeitate a Geților de Aur primordiali (de unde și Găeștiul din România) din comuna Popovo, Raionul Târgoviște, din Bulgaria. Movila funerară se află la o distanță de aproximativ 700 m la nord de centrul satului. Mormântul face parte dintr-o necropolă, de care aparțin încă două movile, situate la nord și nord-est și aparținând orașului Opaka. Mormântul s-a dovedit a fi un complex arhitectural monumental alcătuit din două camere circulare, conectate una de cealaltă cu o intrare comună, camerele mortuare având un diametru de 3,70 și 3,90 metri, dromosul având o secțiune în general dreptunghiulară, existând și o cămară anexă pentru ofrande. În plus, fiecare dintre camere are un acces suplimentar la camera ofrandelor. Ca și element arhitectural, coridorul (dromos) a fost adăugat mai târziu în complexul de necropole. Se presupune că mormântul este al unui conducător local, dar din cauza celor două camere mortuare identice, există sugestii care presupun o dublă îngropare a doi aristocrați traco-geți care, probabil, au și condus împreună comunitatea locală. Având în vedere Mormântul principelui get descoperit la Agighiol (jud. Tulcea), în România, unde s-au descoperit tot două camere mortuare, iar elementele tezaurului descoperit aici conduc spre ipoteza existenței a două persoane ce au fost îngropate în acest mormânt (două cnemide ritualice din argint aurit, două pocale din argint (Cupele bitronconice ale Marii Uitări), elemente de harnașament, dar și de aplice pentru un veșmânt feminin), toate acestea pot ajuta la cercetarea acestui mormânt traco – getic „cu două gurguie” din sudul Dunării. Este adevărat că nu mai există construcția ce adăpostea mormintele de la Agighiol, dar sunt pe undeva notițele și schițele arheologilor ce au fost de față la acestă descoperire epocală. Acest mormânt din Gagovo, este primul descoperit până în anul 2008, de acest tip „dual” și creat din blocuri de piatră și zidărie.
Când a avut loc intervenția arheologilor, s-au descoperit în movila tumulară oseminte umane din secolele IX-XIX, o monedă de argint a regelui Sigismund III Vasa și o monedă otomană de cupru de la Sultanul Suleiman al II-lea. Toate acestea au legătură cu săpăturile clandestine efectuate aici în Evul Mediu și în perioada otomană. Mormântul a fost distrus și jefuit. Acesta, după cercetări prealabile, s-a constatat că are două camere de îngropare circulare, o anticameră rectangulară, o cameră laterală pătrată și un dromos secundar. Prima cameră de înmormântare rotundă a fost de 3,80 m în diametru și a fost construită din blocuri de calcar. Camera tip „stup” a fost de 3,80 – 4 m în înălțime. Au fost două intrări în partea nord-estică și nord-vestică a camerei, ducând astfel la anticameră și respectiv la camera de înmormântare tip „stup” din nord. Intrarea în camera de înmormântare nordică a fost închisă cu o ușă de piatră cu două aripi (tipic și altor morminte din Valea Regilor Traci din Bulgaria).
Mormântul fiind jefuit, nu s-au mai putut recupera multe elemente antice. Printre descoperirile arheologice actuale s-au numărat un vârf de lance, cuiele tracice din epoca târzie a fierului și oasele secolelor IX-XIX. Camera de îngropare nordică tip „stup” a fost identică cu cea din sud. Diametrul său a fost de 3,80 m. În partea de est a camerei era o intrare care ducea la anticameră și era închisă cu o singură ușă de piatră înaripată. Printre descoperirile încă nemenționate se număra o parte din oglindă de argint (element feminin?), o mică placă de bronz folosită ca decorațiune, un umbo de fier (pentru scut; element masculin?), o săgeată cu vârful de bronz, o brățară de fier, cuiele din epoca târzie a fierului și oasele din secolele IX-XI. Anticamera era situată la nord-est de camerele de înmormântare tip „stup”. A fost construită în tehnică identică, măsurând 5,75 m x 2,71 m și având două intrări pe fațadă. În nord-estul anticamerei era o cameră pătrată. A fost construită în tehnică identică, măsurând 1,80 m x 1,80 m și avea o intrare separată pe fațada închisă cu o ușă de piatră cu două aripi. Fațada mormântului avea acroterie cu palmete. Dromosul secundar avea o lățime de 1 m și era construit din cărămizi uscate la soare. Aici a fost găsită o monedă tracică. În urma studiilor actuale acest mormânt datează de la începutul secolului al III-lea î.Hr. Șeful lucrărilor de la acest Mormânt traco-getic „cu două gurguie” a fost Daniela Stoyanova, de la Catedra de Arheologie a Universității din Sofia „Sfântul Clement din Ohrida” și Nikola Rusev de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse și dl. Popov, directorul Muzeului Național din Sofia.
Existența unor morminte la traco – geți cu camere circulare este posibil să aibă legătură cu concepția lor religioasă despre om și lume. Circularitatea lor poate avea legătură și cu faptul că altarele geților erau rotunde (a.s.v. altarele din Insula Samotrace (Grecia), bisericile circulare (Galeriu, Salonic), templele de la Sarmisegetusa Regia, etc.). Astfel, apariția celor două camere circulate poate avea legătură și cu ipoteza existenței a două lumi care intră în contact periodic (două tărâmuri, ca în povești), cu efecte catastrofale pentru una din ele. Acest „contact” poate fi privit ca un lucru rău (moarte și transformare), sau bun (trecerea printr-o nouă Epocă de Aur a Tinereții fără bătrânețe și Vieții fără de Moarte, a celor ce scapă de Marea Judecată). De aici și instituirea unor reguli de viață ce trebuiau respectate. Strămoșii noștri cunoșteau taina vieții fără de moarte, de aceea au fost doriți incluși în Marele Imperiu, de aceea li s-au ridicat statui colosale la Roma.
O descoperire a unui asemenea mormânt dual („cu două gurguie”) la Gagovo (Târgoviște, Bulgaria), de acum 2.300 de ani, chiar jefuit, ridică semne de întrebare și invită la un studiu serios privind cultura și religia traco – geto-dacilor. (G.V.G.)
Lasă un răspuns