A apărut cea de a 99-a carte a lui Grid Modorcea. Este anunțată ca fiind Revelația sa, definită prin titlul cărții: CIVITAS INNOCENTIAE / CETATEA INOCENȚIEI, o construcție puternică, originală, pregătită de câteva cărți anterioare ca UTOPIA, INOCENTOPIA, SPIRITUL CRITIC, ARMAGHDON REVELAT, GENIUS, în special, dar având și o versiune poetică în volumul SANCTUAR, în curs de apariție, care este o epopee în versuri a Revelației sale. CETATEA INOCENȚEI este o replică dată atât Revelației lui Ioan, cât și faimoasei Civitas Dei a lui Augustin, pe care autorul le consideră utopice.
De altfel, în CETATEA INOCENȚEI se face o istorie a utopiilor lumii, cu aplicații deosebite asupra celor mai importante dintre ele, de la cele biblice, scrise de Sfinții Părinți, precum „De Civitate Dei”, la „Utopia” lui Thomas Morus sau „Paradisul pierdut” al lui John Milton, până la dystopiile moderne, cum este cartea „Secondhand Time” a Svetlanei Alexievich, încununată cu Premiul Nobel. Grid Modorcea a descoperit și lansează ideea că toate utopiile și dystopiile lumii au ca liant comun inocența. Dovadă că nici una dintre profețiile lor nu s-a împlinit. Dar inocența face ca utopiile să fie accesibile, ba să fie consubstanțiale naturii umane. În esență, autorul face o pledoarie pentru o Cetate a Omului Purificat, pe calea lui „Armaghedon revelat”. Aceasta ar fi CETATEA INOCENȚEI, care include tot ce este mai valoros în utopiile umanității.
Desigur, face o revoluție în istoria religiei, prea rigidă, cantonată în vechi dogme, depășită de realitate, dar schimbarea radicală de macaz nu-l exclude pe Dumnezeu, dimpotrivă, Dumnezeu se află în centrul noii Cetăți, însă autorul are în vedere un nou Dumnezeu, numit Dumnezeul Dizident, pe care l-a descoperit în Apocalipsa lui Ioan. Este o adevărată provocare pentru biserică felul cum este recitită și înțelasă azi, acum, Apocalipsa biblică. Biblia este cea mai citită carte a lumii, dar supraviețuiește prin valoarea ei literară, crede autorul, nu prin profețiile ei, care, toate, sunt utopice. Deci Dumnezeu a murit ca Pasărea Poenix, findcă din el s-a născut Dumnezeul Dizident, care nu este nietzschean, dimpotrivă, are o natură inocențială și duce la purificarea omului.
CETATEA INOCENȚEI este o carte ce vine din viitor, fiindcă nu se adresează cititorilor de azi, conținând o revelație cu semnificații metamorfice. Autorul pare a trăi în alt veac, pe altă planetă, și privește lumea noastră printr-un ochean special, fiindcă ne consideră înrobiți unor deprinderi bolnave, robi ai Bibliei sau altor învățături fără noimă, care țin de concepția geocentrică asupra universului. Cartea lui Grid Modorcea se adresează cititorilor de mâine, dovadă fiind un laitmotiv ai ei: vedenia copiilor din viitor care stau cu mâinile întinse spre CIVITAS INNOCENTIAE. Iar semnificativă în acest sens este coperta I a cărții, ce reprezintă un copil care se roagă cu capul rezemat pe o icoană uriașă a Mântuitorului (vezi foto). Stilul cărții este foarte complex, îmbină fenomenologia mistică, studiul filosofic, cu proza literară și cu dicționarul de idei. Este un eseu în trei cărți, având ca ample coperți un prolog și un epilog. Este un tom de 485 de pagini, Format A5, corp 11. O mare parte din conținut este narativ, având personaje simbolice și inserții poetice, mai ales cartea a doua, care seamănă cu un dialog platonician.
CIVITAS INNOCENTIAE va fi prezentată pentru prima oară la Târgul de Carte „Gaudeamus”, urmând ca, pentru un eventual cititor din viitor, să fie prezentă pe piață la standurile Companiei de Librării București.
Cu acest volum 99, Grid Modorcea se află în pragul celei de a o suta cărții, ceea ce îl situează pe poziția celor mai prolifici scriitori ai literaturii române, dar o prolificitate de substanță, cu cărți de calibru, care acoperă toate genurile literare. Reținem ceea ce a spus despre el scriitorul Dumitru Dinulescu: „Grid Modorcea este autorul unei opere impresionante, care îl face cel mai important scriitor român în viață. Eu, ca vechi membru al Uniunii Scriitorilor, îl propun să candideze din partea României la Premiul Nobel pentru Literatură”.
Lasă un răspuns