Un tezaur dacic complex, conținând peste 60 de piese din argint și trei obiecte din aur, a fost descoperit în comuna Ernei, din județul Mureș, specialiștii fiind de părere că datează de la jumătatea secolului I î.Hr.. Importanta descoperire arheologică a fost prezentată vineri 9 noiembrie 2018, într-o conferință de presă, de directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, care a precizat că este vorba de cel mai important tezaur din perioada respectivă din colecția muzeului. Tezaurul a fost identificat în urma cu aproximativ zece zile de Harsany Zsolt, un regizor din Mureș, care este pasionat în timpul liber de căutarea de comori, cu ajutorul unui detector de metale. Directorul Muzeului Județean Mureș a spus că piesele, de o valoare „inestimabilă”, au fost curățate și conservate, în faza primară, de un specialist, pentru a putea fi prezentate, întrucât sunt realizate dintr-un argint pur, de 98 la sută, sunt foarte fragile și este foarte important ca ele să fie conservate. Arheologul Daniel Cioată, de la Muzeul Județean Mureș, a explicat că acest tezaur din argint, prin morfologia pieselor „se înscrie în cadrul tezaurelor aparținând civilizației dacice clasice” și a adăugat că, după ce au fost analizate atent piesele, tezaurul a fost datat, cu aproximație, „undeva pe la jumătatea secolului I î.Hr.”
Arheologul a mai spus că „Este vorba de un set de piese de podoabă, e un set complex, pentru că el cuprinde aproape tipurile de obiecte cunoscute în perioada civilizației dacice – coliere, brățări, pandantive, lanțuri, diferite verigi. Printre cele mai importante obiecte sunt cele trei coliere din bară de argint, două dintre coliere sunt torsionate, iar al treilea este format dintr-o bară simplă. Este o caracteristică a acestor seturi de coliere, dacă sunt trei găsite, două dintre ele au aceeași morfologie, în timp ce al treilea diferă” (simbolism: după două „răsuciri” ale lumii (rezidiri), urmează o perioadă de liniște – n.a.), a explicat arheologul Daniel Cioată. Acesta a amintit că au mai fost identificate o serie de brățări realizate din bară de argint, „destul de masive”, sau din sârmă de argint, două seturi de fibule, dar și mai multe pandantive. Din punct de vedere al metalului din care au fost confecționate, cele mai importante piese ale tezaurului sunt trei pandantive din aur, care au formă de amforă (vasul ce nu poate sta în picioare fără suport – n.a.). Arheologul a opinat că tezaurul a aparținut unui nobil din rândul societății dacice, iar importanța sa este dată și de faptul că a fost găsit într-o zonă în care descoperirile de epoca dacică sunt destul de puține. „Acum, prin complexitatea lui, prin faptul ca piesele sunt destul de masive, prin faptul că lipsesc, de exemplu, cerceii, ne putem gândi, într-o primă fază, că a aparținut unui nobil, unui bărbat, din rândul societății dacice, din acea perioadă. Importanța tezaurului este dată, din punct de vedere științific, pe lângă complexitate, pe lângă modul în care s-au păstrat piesele, este dată și de faptul că a apărut într-o zonă, în zona Mureșului Superior, unde așezările, fortificațiile, în general descoperirile de epocă dacică, sunt destul de puține”, a punctat Daniel Cioată. Prezent la conferința de presă, președintele Consiliului Județean Mureș, Peter Ferenc, a spus că este un moment deosebit și că este foarte important ca acest tezaur „să rămână acasă” și să fie expus la Târgu Mureș. Cel care a făcut importanta descoperire, Harsany Zsolt, a dezvăluit faptul că a fost extrem de emoționat atunci când a găsit primele piese și când s-a gândit că ar putea fi vorba de un tezaur. El a precizat că a luat imediat legătura cu directorul muzeului și că a predat piesele autorităților chiar a doua zi.
Localitatea Ernei este așezată pe pârâul Călușeri (de la dansul magic al „călușarilor”), afluent al râului Mureș, pe D.N. Tg. Mureș- Reghin – Piatra Neamț, la 10 km de Tg. Mureș. Comuna este compusă din urmatoarele sate: Ernei, Călușeri, Dumbrăvioara, Icland, Săcăreni și Sângeru de Pădure. Comuna Ernei este cea mai nordică localitate din județul Mureș. Localitatea Ereni este învecinată la sud cu localitatea Sângeorgiu de Mureș, la sud-est cu localitatea Cotuș, la est se află localitatea Săcăreni, iar la nord localitatea Dumbravioara. La marginea comunei curge râul Mureș. În afară de râul Mureș mai există și unele pârâuri, din care menționăm: pârâurile Kaali, Soskut, Szaszpataka și Hatarpataka (denumiri parcă luate din „Vedele indiene”, sau invers!? – n.a.). Altitudinea medie în localitate este de 350 m. Cercetările arheologice efectuate până în prezent dovedesc că teritoriul comunei a fost populat încă din epoca de piatră. Cea mai importantă descoperire în urma săpăturilor este un baltag de piatră (topor, ciocan) din neolitic, care a fost descoperit în curtea unui țăran. Comuna apare menționată prima dată în dijma papală din 1332 sub numele de Ernece. Pe câmpia din marginea satului, numită Câmpia Libancs, și-a așezat tabara pașa Ali în septembrie 1661 și l-a impus ca voievod al Transilvaniei pe Apaffi Mihaly. Satul Icland este amintit prima dată în anul 1566, Săcăreni în anul 1332, cu numele Sekefalwa, Sângeru de Pădure în anul 1333, iar satul Călușeri apare în registrele de dijme papale în anul 1332, cu numele de Kaal.
Prin descoperirea acestui tezaur dacic ce datează de la jumătatea secolului I î.Hr. se poate confirma prezența unui nobil dac local acum peste 2000 de ani pe aceste meleaguri mureșene. (G.V.G.)
Lasă un răspuns