Nu, nu o să fie un simplu „jeton”… Și nici nu va deveni un „suvenir” local pe post de magnet de frigider… Ci o fisă care ar putea deschide cutia cu monede local-regionale „românești”. Și nu atât „inventate”, cât mai ales adaptate.
Nu este greu de intuit de unde le-au venit autorităților din Sibiu ideea. O monedă locală, așa, ca un jeton pentru distracția turiștilor pe parcursul unui eveniment „cultural”. Un eveniment care se va desfășura pe parcursul unui an și va grupa rețele locale din lumea gastronomică, și nu numai, din întreg județul Sibiu.
Sigur, astfel de „cioace” de marketing au mai existat! Organizezi un târg de ceva și desenezi o monedă pentru liberul schimb comercial în cadrul evenimentului.
Aici nu pare a fi vorba însă doar de atât… Sau dacă este, cei ce l-au pus în proiectul local, nu au văzut mai departe de naivitatea lor. Și nu au înțeles că sunt parte a unui mecanism menit a genera un precedent. Prima monedă locală. Una județeană, dar care va fi urmată de una regională, „enclavizată”, de la cea a ținutului secuiesc („sic”, aflată în ofensiva extremiștilor de mai bine de 15 ani, acum poate în corespondent de criptomonedă, „siccoin”), la cea a partiumului. Dar nu este nici o scăpare aici. Este un mecanism de verificare a felului de a implementa o monedă locală și a crea un precedent. Nici măcar numele „Sibcoin” nu este o „denumire de origine protejată”! El vine de la o monedă rusească intrată pe piață de mai mulți ani.
Și poate dacă doar acestea ar fi fost semnele de întrebare, ni s-ar fi putut reproșa că suntem exagerați de îngrijorați. Și prea obsedați de un „jeton” din pălăria mult prea mare a unor autorități sibiene care su stat prea mult degeaba.
Numai că „sibcoin” -ul este în fapt o criptomonedă. Și este clar că inițiatorii proiectului de la Sibiu știu bine ce vor să implementeze, singuri lăudându-se că va fi un fel de „frate mai mic al celebrei criptomonede bitcoin”, la origine „sibcoin”-ul provenind din Rusia, Siberia – mai precis, și având o emblemă sugestivă: o matrioșcă.
Apelarea la criptomonede de către promotorii autonomiilor reprezenta doar o chestiune de timp. Și este grav că Banca Națională nu a găsit un mijloc de a limite aceste criptomonede pe teritoriul României, atât pentru caracterul lor de minare (la propriu) a monedei naționale, cât și pentru posibilitatea de a fi folosite ca un adevărat cal troian.
Așa că, după Sibiu, „capitală gastronomică în 2019”, să nu ne mirăm dacă ne vom trezi și cu ținutul secuiesc „bătând” o asemenea monedă „locală”. Și nu vom mai avea cum să dăm jos astfel de simboluri, fiind practic o chestiune legală, la nivel de criptomonede.
De ce nu s-a apelat mai devreme la astfel de inginerii? Pentru că țara nu era pregătită. Nu avea cultura „bancară” a criptomonedelor. Dar, de câțiva ani încoace aceste monede au fost popularizate, cel puțin la nivelul bitcoinului, iar astăzi avem poate o imagine.
Mulți vor spune că este o întâmplare: „sibcoinul” – monedă locală (asemănătoare unei criptomonede, „precum fratele mai mare bitcoin”) și sibcoinul, criptomoneda cu chip de matrioșcă din Siberia. Doar că am fi extrem de naivi să mai credem în coincidențe… Poate doar în așteptarea generată de găsirea momentului de potrivire a acestora.
Oricum, lucrurile ar putea deveni foarte complicate în momentul în care, din milioanele de euro alocate pentru promovarea și funcționarea regiunii gastronomice Sibiu, o parte vor fi convertiți în „jetoane” sibcoin, consolidând („minând”, în termeni informatici!), poate exact geamănul din zona criptomonedei de Siberia.
Lasă un răspuns