Tezaurele monetare dacice descoperite la Cacica (jud. Suceava)

Peste 300 de monede dacice din argint şi 40 de fragmente monetare au fost descoperite în cursul anului 2014, undeva între localităţile Pârteştii de Sus şi Cacica din judeţul Suceava.Descoperirea a fost făcută de Paul Croitoriu, funcţionar la Primăria Cacica, la compartimentul de informare turistică. Pasionat de istorie, acesta şi-a cumpărat un aparat de detectare a metalelor, și după ce l-a înregistrat la poliţie, în weekend-uri, împreună cu fiul său, Alexandru Alois, au luat la pas zonele din jurul localităţii Cacica, găsind pentru început doar o monedă Kreuzer din Austria. „Până acum am descoperit doar cartuşe, conserve şi cuie. O singură dată am găsit un crăiţar vechi de două sute de ani”, ne-a mărturisit Paul Croitoriu. Dar norocul bărbatul avea să se schimbe. Într-una dintre ieșirile sale, între localităţile Cacica şi Pârteştii de Sus, pe marginea unui drum public de lângă pădure, bărbatul a descoperit 300 de monede de argint. După o documentare pe internet, bărbatul a realizat că a făcut o descoperire importantă. Imediat a luat legătura cu Poliţia de patrimoniu şi cu Direcţia Judeţeană de Cultură şi a predat monedele. Bărbatul a luat aceasă decizie și pentru a-i da un exemplu pozitiv fiului său. „Nici nu m-am gândit să păstrez monedele. Ce exemplu i-aş fi dat fiului meu?”, a spus Paul Croitoriu. Mai mult, o astfel de descoperire ar îmbunătăţi şi imaginea persoanelor pasionate de „detecting”, crede Paul Croitoriu. Bărbatul a ţinut să precizeze că el nu se consideră un „vânător de comori”. „Astfel de descoperiri ne-ar putea face pe noi, detecţioniştii, să fim văzuţi cu alţi ochi de arheologi”, a spus Croitoriu, care a mărturisit că mulţumirea lui cea mai mare este că a reuşit să pună comuna Cacica pe harta descoperirilor importante din ţară.

La o primă analiză, specialiştii Direcţiei Judeţene de Cultură ce au studiat monedele descoperite, au stabilit că este vorba despre imitaţii dacice ale unor monede greceşti din secolul al III-lea î.Hr. Mai exact, cele mai multe piese ar fi imitaţii ale unor drahme bătute de regele Filip al II-lea al Macedoniei. „Fiecare monedă este din argint brut, un argint care nu este de o foarte bună calitate. Unele dintre monede au pe o parte chipurile unor personalităţi şi pe cealaltă parte un cavaler călare pe un cal sau diverse alte însemne” (Zeul cel Mare și Cavalerul Danubian, Trac sau Zamolxian), ne-a precizat Viorel Blănaru, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură Suceava. Istoricii spun că aceste monede  imită şi simplifică mult tetradrahmele regelui Filip al II-lea al Macedoniei, care purtau pe o faţă chipul lui Zeus, cu barbă şi încununat cu lauri (privind spre dreapta), iar pe cealaltă faţă un călăreţ (mergând spre stânga; omenirea are un alt drum, iar zeul s-a retras din creație, învingător) şi legenda Filippou (cu litere greceşti; cu semnificația de „fili”, ca „fiu” al Marelui Zeu ce urmează să se nască din gravida cerului „P”, adică din OU-L Noii Creații)). Filip al II-lea a domit între anii 359 şi 336 î.Hr., fiind tatăl lui Alexandru al III-lea cel Mare (Alexandru Macedon). Macedonenii făceau parte din marea familie a Geților de Aur primordiali și ei și-au luat numele de la floarea „macului”, cea roșie, dar cu negru în centru, cea care ne dă semințele de mac și simbolizează ploaia roșie ce va cădea din cer, ca și ciclu menstrual al marii zeițe, înainte de hierogamia sacră ce va avea loc. Deşi monedele redau lacunar originalul macedonean, totuşi simplificarea dacică denotă o creativitate aparte şi o putere de abstractizare spectaculoasă în felul ei. Având o semnificație ce derivă din Vechea Religie Valaho-Egipteană comună a Geților de Aur primordiali, aceste monede au fost copiate și îmbunătățite în simboluri pe parcurs. Monedele macedonene au fost folosite pe scară largă în Iliria, Dacia, Tracia, precum şi în Asia Mică (teritorii aparținând de Aria, zona de salvare a Geților de Aur primordiali), fiind imitate nu numai de daci, ci şi de alte popoare. Istoricii spun că, datorită procedeului tehnic de batere multe din drahmele dacice au formă convex-concavă, formă numită „schifată” (sau „scyphată”, de la cuvântul grecesc „skyphos”, care înseamnă „ceaşcă”). De fapt ei și-au dorit ca moneda să capete o asemenea formă, pentru că semnificația aceastei forme este simbolul lumii centrifugale în care ne aflăm (fără scăpare). De aceea în mormintele geto-dacice este aproape nelipsită ceașca funerară, având o formă asemănătoare, sau vasele tip situlă (strachină).

Putem menționa aici specificitatea monedelor așa zis celtice, tip „Regenbogenschüsselchen”, numite și „Farfurioare în formă de curcubeu” (unde curcubeul este podul spre Dumnezeire), un tip special de monede de aur și monede de argint care au fost descoperite pe o suprafață restrânsă, cuprinzând Ungaria, Austria și sudul Germaniei. Se presupune că ele au fost probabil făcute de triburile celtice și cele ale boilor și germanilor din zona Rinului. Acestea sunt în formă de castron, ca niște bucăți de aur sau argint curbate și de obicei nu sunt marcate ca acestea, fiind declarate în mod intuitiv ca monede. Pe acestea apar, de obicei, modele simbolice abstracte, precum bile, puncte, cercuri, stea (așa cum apar și pe așa zisele copii geto-dacice ale monedelor thasiene sau macedonene, acestea fiind de fapt „mesaje” în vechea limbă și știință pierdută Naga a șerpilor (Neagu, Negru, Neaga, Neagra) sau motive de reprezentare simple din imaginarul celților (!), ca unele capete de păsări sau șerpi (pasărea și șarpele sunt poate cele mai vechi simboluri cosmogonice, iar întâlnirea dintre cei doi are o valoare de care nu suntem conștienți acum, neștiind să ne-o explicităm și depășind puterea noastră de înțelegere actuală; Balaurul ceresc care ne va înghiți de vii (Ritualul cozii, Nașterea din Nou), iar Mama Gaya Vultureanca va aduce noua creație. Numită și „Cupa Rainbow” (cupa curcubeu), acest tip de monedă  a primit numele aceasta din cauza formei caracteristice de castron, dar și de la o superstiție (poveste), care spune că piesele de aur și argint de această formă au apărut din picăturile ce au „plâns” dintr-un curcubeu și au rămas la poalele curcubeului de pe Pământ, ascunse. Ajunse adesea la suprafața pământului atunci când s-au arat câmpurile, „Rainbow Cup”, fiind spălate de ploi, apăreau curate și strălucitoare în ochii descoperitorilor. Istoricii mai spun că, prezența lor neputând fi explicitată de credința populară, au apărut legende ce spun că acestea sunt legate de niște farmece cerești, care includ efecte curative în cazuri de epilepsie, convulsii, febră și durere (eu cred că, prin simbolurile reprezentate și recunoscute de către cei ce descopereau asemenea monede, ele căpătau noi valențe, câteodată curative). Probabil, din această situație sau constatare s-a format și nucleul poveștii populare a Fraților Grimm „The Star Money”. Nikolaus Adaukt Voigt, numismat din  Boemia, care a luat parte la descoperirea tezaurului de monede de la Podmokl, din anul 1771 și  anterior la Nischburg, a ținut să menționeze că acestea sunt monede native preistorice și a respins alte teorii de origine străină.

La aceste monede descoperite la Cacica se observă că, pe așa numita imitaţia dacică legenda lipseşte cu desăvîrşire (simbolul era destul de pertinent, nefiind nevoie de explicitare), pentru reproducerea desenului folosindu-se din belşug linii şi globule (care conțineau semne ale mesajului de taină ale Științei Naga a șerpilor). Pe piaţa neagră, monedele acestui tezaur ar valora 150.000 de euro. În total, cele 300 de monede cântăresc 1,5 kilograme de argint. Blănaru consideră că descoperirea tezaurului în zona Cacica ar putea avea legătură cu prezenţa unor importante zăcăminte de sare. Viorel Blănaru susţine că, în ţară, la momentul acesta, tezarul ar fi cel mai mare din perioada respectivă. Monedele descoperite vor trece printr-un proces de restaurare, după care vor ajunge în patrimoniul Muzeului de Istorie din Suceava. Viorel Blănaru a explicat că tezaurul de la Cacica este unicul de acest fel descoperit vreodată în Suceava. Pe teritoriul judeţului, în urma săpăturilor arheologice, au mai fost descoperit şi alte tezaure, dar mult mai recente. „În timpul unor săpături la Curtea Domnească am găsit, împreună cu arheologul Florin Hău, un tezaur de 450 de piese datând din prima partea a domniei lui Ştefan cel Mare. Tezaurul era însă format din monede mici, acum vorbim de 1,5 kilograme de argint”, a explicat Blănaru. Suceava este un loc important în istoria dacică a României, iar ultimele descoperiri arheologice nu fac decât să confirme acest lucru. După o ultimă evaluare s-a constatat că acesta este format  din 309 monede vechi din argint brut, la care se adaugă 40 de fragmente monetare tot de argint datând de circa 2.300-2.400 de ani, perioada în care dacii liberi erau activi la est de Carpaţi. „Este posibil ca fiind în apropiere de Salina Cacica, un loc cu importanţă strategică pentru acea vreme, dacii să fi venit pentru a achiziţiona sarea de zi cu zi. Până la această dată tezaurul este unicat, ceea ce arată că dacii liberi aveau cunoştinţe despre zăcămintele din zona Bucovinei”, a arătat Viorel Blănaru. Monedele sunt din categoria drahmelor, cu dimensiuni ce variază între 15-22 mm diametru şi reprezintă un personaj dacic şi un călăreţ. Consiliul Judeţean Suceava l-a recompensat cu 30.000 de lei pe cel ce a descoperit comoara dacică. Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a spus că banii acordaţi de CJ drept recompensă reprezintă 30% din valoarea pieselor găsite de Paul Croitoru. Emil Ursu a adăugat că monedele nu au primit titulatura de tezaur, ci au fost clasate în categoria fond. Amintim că, la scurt timp după ce a predat piesele la Muzeul Bucovinei, Paul Croitoru a fost premiat și de către premierul Victor Ponta cu 10.000 de lei şi o diplomă. La numai o lună de la această descoperire, în zona Cacica au mai fost găsite 139 de monede geto-dacice. Consilierul Direcţiei pentru Cultură Suceava, Viorel Blănaru, a spus că noua descoperire a fost făcută de data aceasta de către arheologi. El a adăugat că aceste monede au o vechime de 2300 de ani, sunt din argint brut şi cântăresc între 12 şi 14 grame. Iată cum pământul românesc se „deschide” spre a-i putea fi admirate comorile, spre a cunoaște mai bine trecutu-i fabulos. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*