Ca un prim semnal că întindem mână și către românii noștri dragi din disporă, proiectul „Muzeul pentru Românii de Pretutindeni” s-a concretizat pe data de 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme online accesibile conaționalilor de pe toate meridianele lumii. Ministrul Natalia-Elena Intotero a lansat versiunea virtuală la Roma, alături de reprezentanți ai comunității românești și de studenții români din cadrul extensiei Facultății de Teologie, Universitatea București. Platforma online a muzeului include secțiuni precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri și altele. Ministrul a prezentat conținutul versiunii online și a reamintit că Muzeul Românilor de Pretutindeni este un proiect pe care românii din diaspora și din comunitățile istorice l-au dorit foarte mult.
„Am lansat această platformă în capitala țării unde avem cea mai numeroasă comunitate din diaspora de mobilitate – să nu uităm că sunt aproape 1.200.000 de români cu rezidență în Republica Italiană. În același timp, de Roma se leagă originea și existența noastră ca popor. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit cu materiale pentru realizarea acestui proiect. Continuăm să lucrăm zi de zi pentru a-i îmbogăți conținutul și sper ca în cursul anului următor muzeul propriu-zis să își deschidă porțile la București”, a spus ministrul pentru românii de pretutindeni. Platforma a fost realizată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Muzeului Național de Istorie a României, Academiei Române, Editurii Eurodidactica, Patriarhiei Române, precum și cu susținerea mediului asociativ românesc de peste hotare.
Muzeul Românilor de Pretutindeni poate fi vizitat online accesând pagina: www.muzeulromanilordepretutindeni.gov.ro. Sau urmărind live-ul de pe pagina oficială de Facebook a MRP: https://www.facebook.com/mprpromania/. Scopul apariției acestui muzeu este acela de a păstra și promova identitatea lingvistică, etnică, culturală şi religioasă a românilor din afara granițelor. Astfel, MRP adresează invitația de a participa în cadrul acestui proiect tuturor asociațiilor românești din afara granițelor prin contribuția acestora la dezvoltarea arhivei de patrimoniu cu diverse fotografii, înregistrări audio, video, jurnale și documente reprezentative care ar putea face parte din platforma online a Muzeului Românilor de Pretutindeni și din expozițiile acestuia. Materialele vor fi trimise, spre a fi utilizate cu titlu gratuit pe platforma online, pe adresa de mail cabinet.ss1@mprp.gov.ro
Natalia-Elena Intotero a fost numită în funcţia de Ministru pentru Românii de Pretutindeni în data de 29 ianuarie 2018. S-a născut la 14.01.1976, în Brad, judeţul Hunedoara şi din 2012 până în prezent, ocupă funcţia de deputat în Parlamentul României în Comisia pentru Politică Externă. A studiat la Facultatea de Limbă şi Literatură Română, în perioada 2002-2006 şi la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, în perioada 2003 – 2007, unde a terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. Totodată, a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonând Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. „Este o provocare pentru mine să preiau acest portofoliu în Anul Centenarului. De ce spun asta? Pentru că eu înțeleg că România este în fiecare loc unde trăiește un român. Acum, mai mult ca oricând, suntem datori să facem din fiecare român un ambasador al țării noastre, indiferent de locul unde a ales să muncească, să studieze și să trăiască. Îmi propun și este necesar să le fim aproape tuturor celor care trăiesc în afara granițelor țării prin politicile, strategiile și proiectele pe care ni le asumăm să le ducem la îndeplinire.” Este laudativ faptul că întindem o mână „virtuală” către românii din diaspora „tânără”, dar și mai bine ar fi dacă am întinde cea de a doua mână către aromâni, machedoni, meglenoromâni, istroromâni, către vlahii din toate vlahiile Europei, care așteaptă de sute de ani un ajutor din partea patriei mamă, România (cărți, școli, biserici).
Poate așa, prin mediul virtual care nu are granițe, se va institui o legătură culturală și spirituală cu aceste enclave de românitate. Faptul că Grecia și Bulgaria nu recunoaște existența pe teritoriul lor a minorității vlahe, aduce deservicii acestei minorități. Folosirea unor alte alfabete decât cel latin (grec și chirilic) în aceste țări balcanice (Grecia, Bulgaria, Serbia, etc.) limitează accesul vlahilor la cultura românească neaoșă (vlah = român). Pentru că nu s-a dorit a fi numiți români, vlahii (sau așa cum au fost numiți ei în cadrul țărilor unde locuiesc) au devenit singurul popor fără de țară din Europa secolului al XXI-lea. Poate acum am făcut un mic pas spre întâlnirea cu frații noștrii… Sper din tot sufletul! (G.V.G.)
Lasă un răspuns