Pentru asta s-au sacrificat înaintașii noștri?… Să vadă numele țării scris pe ungurește o sută de ani mai târziu?… Și poate că dacă nu era intrigantul ăsta maghiar, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna, nici nu aflam ce aberații au săvârșit și înscris chiar ai noștri… Cozi de topor, impostori dar și monumente de crasă ignoranță… Păi’, cum să te apuci să traduci o identitate vizuală și apoi să-i spui „pachet Centenar în multilimbaj”? Chiar să nu-i ducă mintea că un logo promovat ca identitate națională trebuie să rămână strict în limba română? Nu să fie stâlcit pe felurite scrieri, inclusiv în caractere chinezești! Ba, mare mirare că nu au „tradus” și culorile din siglă…
Da, poate că funcționarii de la Ministerul Culturii și-au făcut treaba așa cum au crezut ei că se pregătește un „brand”. Dar aici nu vorbeam de un simplu brand, ci de imaginea identitară a unei țări. Și au pregătit „pachetul” de promovare al Centenarului pentru a fi „utilizat” și afară. Dar nu au stat să cumpănească lucrurile… În fond, „Centenar 100” reprezintă în sine un simbol de identitate. Or, cum să intri cu bocancii în el și să-l transcrii în alte limbi?…
Evident, „Tamas” scândură ăsta doar a speculat. Nu atât ceea ce au creat funcționarii de la Cultură (intervenind brutal cu o traducere în, nici măcar peste, logo-ul Centenarului), ci exact ceea ce nici o minte de la guvernare nu s-a gândit. Și măcar dacă s-ar fi găsit un secretar de stat (neungur, desigur!) care să avertizeze că trebuie specificat clar că aceste „pachete multilanguage” sunt doar pentru o utilizare în afara țării. Pentru că, dacă ar fi dat dovadă de un minim grad de alfabetizare funcțională (!), bugetofagii de la Cultură puteau creiona „pachete de identitate” pentru afară (de parcă ăia le puneau pe cănile și tricourile lor!), dar scriau „România” și în limba română, că despre asta este vorba când promovezi o identitate de țară, nu doar în versiunile multilanguage… Sau, măcar în cazul variantei „pentru Ungaria” (deși cine ar fi folosit sigla „Centenar 100” acolo?!, poate doar ambasada noastră, dar ea trebuie să promoveze varianta în limba română, nu?!), se impunea o metodologie de utilizare, pentru a nu putea fi folosită speculativ pentru „versiunile” în maghiară de aici.
Așa, a venit un edil maghiar, și bine că nu și-a băgat nasul în site-ul Ministerului culturii mai pe la început de Centenar!, și doar a „legat” obligația folosirii în actele oficiale de „bilingvismul” lor de nedespărțit. Și bine că nu a rezistat cap de cretă ungurească să citească mai mult în română… Altminteri, ar fi găsit în Ghidul de utilizare al siglei „Centenar 100” și o variantă de lucru atât de dragă lor; cea de ferpar… Pentru că un tâmpit de funcționar, căci nu-i poți spune altfel, s-a găsit să „asigure” și o variantă a siglei cu fundal negru. Din care mai lipsea doar coliva pusă în mijlocul horei de identitate… Ba, putea să amestece variantele și să iasă, la fel de oficial, cu sigla centenarului în ungurește pusă direct pe fundalul de parastas.
Toate acestea doar pentru că unor bătuți în cap nu le-a păsat mai mult decât strict „sarcina de serviciu”?!… Iar dacă șeful, fie el și analfabet funcțional, și-a dat acordul, de ce să-și supere ei „șefii” și să semnalizeze asemenea bizarerii. În cel mai fericit caz, bizarerii…
Și am ajuns aici, nu doar din cauza unor șacali care speculează neajunsurile și nepăsările guvernanților și funcționarilor noștri, ci din vina bugetofagilor dăncilizați care ar traduce orice pe post de sarcină de serviciu, doar să le iasă prima de sfârșit de an… Probabil și prima de sfârșit de centenar, nu?!…
Poate să fi fost doar o scăpare… Deși, în Anul Centenarului nu poți vorbi de așa ceva. Sunt prea multe provocări care vin pe atâtea șarje de neimplicare și presupus neprofesionalism al funcționarilor și guvernanților noștri. Dar cum să aprobi tu, ca Minister al Culturii și Identității Naționale, culmea, la solicitarea unui edil maghiar, utilizarea simbolistico-bilingvă a logo-ului „Centenar 100”?!… Păi’, dacă ăsta ar fi cerut și alte culori, ba, dacă nu mai avea tuș color la imprimantă, i s-ar fi aprobat să editeze documentele oficiale direct cu sigla în negru, pentru a „împușcă” și varianta de ferpar pe care ne-au promis-o dacă îi obligăm cumva să ne respecte Centenarul?
Sau, de fapt, nici nu e nevoie de vreun aviz… Pentru că le-am asigurat noi fundalul pentru a ne pune praporul peste Centenar. Iar de acum au, oficial, și sigla „ROMÁNIA” aprobată la utilizare… Și ce mai „traduceri” o să urmeze…
Lasă un răspuns