Fântână antică și componente preistorice folosite pentru extragerea sării descoperite la Figa (jud Bistrița Năsăud)

La Figa (jud. Bistrița Năsăud) a fost scoasă la lumină intactă o fântână veche de 2.000 de ani, folosită pentru extragerea sării. Figa este un sat ce aparține orașului Beclean din județul Bistrița-Năsăud, recunoscut pentru apele sale sărate și nămolul cu proprietăți asemănătoare celui de la Techirghiol. Băile Figa este chiar una dintre cele mai noi stațiuni deschise în România. Complexul balnear a fost inaugurat în anul 2010. Stațiunea se întinde pe 15 hectare și este așezată într-o depresiune înconjurată de păduri, la doar 3 km de orașul Beclean. Dispune de o bază de agrement compusă dintr-un bazin exterior cu apă sărată, o piscină interioară cu apă dulce încălzită, saună, jacuzzi, masaj, fitness, terenuri de sport cu suprafețe sintetice. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Figa certifică existența unei exploatări antice, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la zece metri. Situl arheologic de la Băile Figa este unul dintre cele mai importante monumente ale exploatării preistorice a sării din Europa. Aici a fost găsit o troacă (jghiab), construită dintr-un trunchi de pin, alături de câteva topoare.

Topoarele, a căror vechime a fost stabilită prin metoda Carbon-14, datează din jurul anului 1.000 î.Hr. (de acum 3000 de ani). Troaca, de aceiași vechime, posibil să fi fost folosită la direcționarea jeturilor de apă asupra pereților de sare, pentru secționarea sau dizolvarea acestora. După alți cercetători, troaca servea la obținerea sării prin procedeul brichetării. Aici a fost descoperită o fântână care i-a uimit pe cercetătorii care efectuau săpăturile și asta pentru că fântâna a fost găsită cu împletitura de nuiele a pereților intactă, deşi, potrivit cercetătorilor are în jur de 2000 de ani vechime. Fântâna pentru apă sărată are cepurile şi troaca intacte şi are peste trei metri adâncime. Pe fundul fântânii se afla un jgheab, care direcționa soluția salină spre un alt element de construcţie (posibil o tubulatură ce conducea către afară, „din troacă în troacă”). „Aceasta este o descoperire importantă la nivel european. Sărătura şi nămolul au conservat-o. Este una dintre cele mai interesante elemente ale sitului. Încă nu se ştie la ce era folosită”, a precizat cercetătorul ştiinţific Radu Zăgreanu, din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.  Aici, pe o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, pe drumul care leagă complexul balnear Băile Figa de oraşul Beclean se desfășoară acest sit arheologic. Prima descoperire în locaţia cu pricina a fost făcută în anul 1977, de către geologul bistriţean Ioan Chintăuan, care a găsit o „troacă” de lemn. Abia în anul 2005 obiectul a fost scos din perimetrul unde a fost descoperit, an în care zona a şi fost examinată de arheologii Valerii Kavruk de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe şi Anthony Harding de la Universitatea Exeter din Marea Britanie.

Toaca găsită încă din 1977 a fost examinată într-un laborator din Gröningen, stabilindu-se „vârsta” acesteia: aproximativ 3000 de ani. Un an mai târziu, în 2006 mai sunt găsite încă cel puţin trei piese similare, dar şi urmele unor construcţii, amenajări şi instalaţii din lemn. S-au alăturat câteva obiecte precum: ciocane de minerit, un fragment de topor, toate lucrate din piatră. În situl de lângă Beclean au ajuns mai mulţi specialişti ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, precum şi cercetători din cadrul Universităţii Bucureşti sau ai Universităţii Cornell din SUA. Potrivit specialiștilor din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, care administrează zona, situl arheologic de la Băile Figa este unul dintre cele mai importante din întreaga Europa în ceea ce priveşte cercetarea exploatării preistorice a sării. Acesta reprezintă un ansamblu de vestigii ale exploatării sării începând din perioada preistorică până în prezent. Mostre de lemn prelevate din sit (40 de mostre) au fost atent studiate în laboratoare prestigioase din Heidelberg, Gröningen şi chiar Oxford. Fragmentele recoltate de la 80 de trunchiuri de copaci descoperite în sit au fost analizate la Universitatea Cornell din SUA și au scos în evidenţă următoarele perioade temporale: finalul epocii bronzului, epoca bronzului mijlociu, prima epocă a fierului, perioada romană târzie, postromană şi chiar secolul al XIX-lea.

Pentru conservarea acestui sit arheologic, dar și pentru punerea lui în valoare s-a întocmit un proiect finanţat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, care vine să salveze monumentele exploatării preindustriale a sării din două judeţe din Transilvania: Bistriţa-Năsăud şi respectiv Harghita. Acesta, care visează şi situl arheologic de la Băile Figa, include ghiduri de bune practici pentru autorităţile locale, delimitarea siturilor sau realizarea planurilor topografice. Proiectul poartă numele „SALT. Salvgardarea monumentelor exploatării preindustriale a sării din Transilvania” şi vizează în total 9 monumente de exploatare  din Bistriţa-Năsăud şi Harghita. Obiectivul general al proiectului SALT îl constituie realizarea documentaţiei ştiinţifice şi a unui ghid de bună practică adresat administraţiilor locale necesare pentru protejarea a cinci situri arheologice legate de exploatarea sării şi a patru fântâni de apă sărată din estul şi nord-estul Transilvaniei. „Toate monumentele vizate de proiect se află într-un proces accelerat de degradare din cauza agresiunii umane şi a factorilor naturali. SALT va întreprinde o serie de măsuri, în conformitate cu legislaţia naţională, pentru ca cele 8 obiective care nu au statutul juridic de monument să poată fi clasate ca monumente istorice şi de arhitectură,” se arată într-un comunicat de presă. De asemenea, în cadrul proiectului se va asigura şi expertizarea ştiinţifică a monumentelor vizate, localizarea şi delimitarea lor, precum şi realizarea planurilor topografice. „În cazul sitului arheologic de la Băile Figa, aflat pe teritoriul unei staţiuni de agrement şi astfel cel mai expus agresiunii umane, proiectul îşi propune informarea primăriei oraşului Beclean, populaţiei locale şi turiştilor beneficiari ai serviciilor staţiunii Băile Figa, asupra valorii cultural-ştiinţifice şi potenţialului turistic al acestui monument, precum şi asupra obligaţiilor legale care le revin privind protejarea acestuia”, mai precizează responsabilii de proiect. Potrivit responsabililor de proiect, acesta va contribui la dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice a celor două judeţe. Deşi nu a fost promovat până acum, situl de la Băile Figa este unul dintre cele mai importante din Europa, când vine vorba despre exploatarea sării din preistorie şi până astăzi.

Descoperirile arheologice făcute la Băile Figa vin cu noi dovezi ale continuității noastre pe aceste meleaguri, dar și cu certitudinea faptului că aici au existat exploatații ale sării încă de acum peste 3000 de ani. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*