Pentru Germania politica în favoarea imigraţiei, fără respectarea normelor elementare legate de legislaţia transfrontalieră a fost o modalitate imorală de a importa braţe de muncă ieftine, pe fondul declinului demografic. Deschiderea porţilor Europei nu a avut un rol umanitar, cum ipocrit încerca cancelarul Angela Merkel să ne convingă, ci o ecuaţie cât se poate de mercantilă, fără să se ţină seama totuşi de diferenţele culturale şi religioase a noilor veniţi. De fapt, Germania adorit un import de „sclavi” în câmpul muncii grele aşa cum dur a acuzat ministrul de interne Matteo Salvini la o reuniune europeană, fapt ce i-a atras înjurături pentru adevărul exprimat din partea ministrului de externe luxemburghez. Costurile unei imigraţii necontrolate, care schimbă echilibrul etnic şi cultural al Germaniei nu a rămas fără urmări pentru popularitatea cancelarului creştin-democrat. Liderii Germaniei s-au folosit de globalism şi progresism ca de o ideologie în interesul marelui capital german corporatist, care avea nevoie de forţă de muncă foarte ieftină. În general multinaţionalele investesc în politica de mancurtizare a societăţii, în ştergerea memoriei colective şi distrugerea originilor şi tradiţiei, pentru a avea parte de o populaţie proiectată ca forţă de muncă ieftină şi fără să gândească prea mult. Iresponsabilitatea şi dispreţul faţă de legea privind frontierele naţionale şi europene din partea cancelarului german care a încălcat Acordul de la Dublin, nu a rămas fără consecinţe politice, morale şi electorale. Afluxul prea mare de imigranţi musulmani a dezechilibrat balanţa etnico-religioasă a Germaniei. Nu am avut de-a face cu o imigraţie firească, organică, ci cu o afluire masivă, care a creat o destabilizare morală şi politică a Germaniei. Merkel a devenit indirect un agent al islamizării Germaniei.
De câteva luni în ţara lui Goethe bântuie circulare pe un ton controversat. Iar destinatarii nu sunt doar refugiaţii războaielor africane, ci mai ales cetăţenii europeni. În scrisorile oficiale primite în ultimele săptămâni, se aduce la cunoştinţa cetăţenilor comunitari că „au libertatea de sejur pe teritoriul federal dacă dispun de protecţie sanitară şi de mijloace de subzistenţă suficiente”. Destinatarii, dacă se află în situaţia respectivă, sunt rugaţi să-şi găsească rapid un loc de muncă, sau să-şi facă bagajele şi să plece în ţările de origine. Timp-limită, 15 zile. Altfel se va aplica abschiebung (deportarea). Unda de circulare ameninţătoare a trezit murmure printre toţi cetăţenii comunitari aflaţi în Germania, mai ales la cei tineri, generaţia atrasă de locurile de muncă mai bine plătite din locomotiva Europei. Pe de o parte iniţiativa are la bază o lege germană aprobată anul trecut, iar pe de alta pare ar fi în coliziune cu convenţiile Uniunii Europene, care au legiferat libera circulaţie a persoanelor. Prin site-ul Cosmo, radio Köln a adunat mărturiile tinerilor europeni de diferite naţionalităţi, în unele situaţii femei gravide sau unele care abia născuseră. „Mi-au comunicat că am 15 zile termen – având în vedere că abia puteam avea grijă de mine însămi – să-mi găsesc de lucru, altfel m-ar fi expulzat şi chiar mi-ar fi plătit călătoria mie şi copiilor dacă nu mi-aş fi putut permite”, spune o tânără italiancă. Potrivit Cosmo, „ameninţările de repatriere nu ţin cont de nicio situaţie” şi au deocamdată o mai mare frecvenţă în Renania de Nord-Westfalia, dar implică practic toare landurile. „Chestiunea gravă este că situaţia nu este analizată în mod singular, ci toţi primesc aceste scrisori şi nu e cale de scăpare’‘, comentează la radioul respectiv un responsabil al unui patronat din Dusseldorf. Potrivit Il Giornale, legea din 2017 este controversată chiar de germani pentru că nu se aşteptau ca aceasta să însemne expulzări în masă. Iar pe o reţea de socializare se pot citi reacţii de acest gen: „Pe arabii menţinuţi de către Stat, care fac copii pentru a avea beneficii pentru ei, de ce nu-i expulzează? Trebuie să părăsim noi, europenii, Germania, pentru a face loc migranţilor africani, arabilor şi turcilor?”. Aceste măsuri nu au rămas fără urmări. Partidul naţionalist german AfD a crescut în sondaje, iar şeful serviciului secret german a colaborat cu lideri ai acestuia, fapt ce se constituie într-un semnal dur pentru politicienii de la Berlin. Şeful serviciului de informaţii interne din Germania, Hans-Georg Maassen s-a aflat de săptămâni întregi sub tirul criticilor, televiziunea publică dezvăluind că acesta a transmis Partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) date încă confidenţiale, relatează AFP.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc la 13 iunie cu Stephan Brandner, deputat al AfD, Maassen a transmis date confidenţiale despre suspecţi islamişti şi despre bugetul serviciilor de informaţii, a relatat postul de televiziune public ARD, citându-l pe oficialul respectiv. „Am discutat diverse cifre, care figurează” în raportul agenţiei pe 2017, înainte de publicarea sa, a afirmat Brandner. Aceste date, potrivit ARD, erau încă clasificate drept confidenţiale. Maassen a fost acuzat de o parte a clasei politice şi a presei germane că face jocul extremei drepte. Într-o carte publicată la începutul lunii august, fosta militantă a AfD, Franziska Schreiber, susţine că s-a întâlnit în mai multe rânduri cu lideri ai partidului, oferindu-le sfaturi despre cum să evite să fie plasaţi sub supraveghere. Liderul partidului, Alexander Gauland, a confirmat existenţa unor discuţii privind ‘probleme de securitate’. De la începutul lunii septembrie, Hans-Georg Maassen se află sub tirul criticilor pentru că a contrazis guvernul când şi-a exprimat îndoiala în legătură cu faptul că în timpul recentelor proteste din Chemnitz (fosta RDG) au avut loc şi acţiuni ale extremei drepte de „vânare” de străini.Când un şef de serviciu secret simpatizează cu naţionaliştii este clar că structurile statului german se coalizează împotriva politicii permisive privind imigranţii cu încălcarea normelor legale frontaliere. E un semnal pentru Angela Mekel că epoca sa e pe sfârşite. Cine îi va lua locul?
Sprijinul popular pentru alianța de centru-dreapta a cancelarului german Angela Merkel a ajuns din nou nivel minim istoric, iar noul partid eurosceptic și anti-imigrație „Alternativa pentru Germania” (AfD) ar deveni a doua formațiune a țării, dacă ar avea loc alegeri legislative, relevă un sondaj de opinie realizat de Infratest Dimap şi dat vineri publicităţii de postul de televiziune public ARD, citat de Agerpres.Sondajul, realizat în perioada 17-19 septembrie, arată un sprijin de 28 la sută pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliata sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU), în scădere cu un punct procentual faţă de un sondaj similar realizat în 6 septembrie. Cancelarul german, care se află la conducerea executivului german începând din 2005, a evitat in extremis în iunie destrămarea „Marii Coaliţii” – formată împreună cu Partidul Social-Democrat (SPD) – în urma divergenţelor dintre CDU şi CSU pe tema politicii privind imigraţia. În cele din urmă, coaliţia guvernamentală de la Berlin a decis să îl destituie pe şeful Serviciului de informaţii interne german (BfV), Hans-Georg Maassen, în urma acuzaţiilor conform cărora împărtăşeşte opinii ale extremei-drepte. Totuşi, decizia de a-l numi pe Maassen secretar de stat în Ministerul de Interne german a cauzat disensiuni care fac tot mai complicată funcţionarea „Marii Coaliţii”.
Şeful serviciului secret nu a rămas şomer ci funcţionar guvernamental cu influenţă, ceea ce înseamnă un vot de blam la Merkel. AfD, care l-a susţinut pe Hans-Georg Maassen şi a afirmat că destituirea sa periclitează securitatea naţională, a urcat cu două puncte procentuale în sondajul Infratest Dimap, ajungând la 18 la sută din preferinţele electoratului german, ceea ce plasează formaţiunea înaintea social-democraţilor, creditaţi cu 17 la sută din intenţiile de vot. AfD, partid creat în 2013, cu o agendă clară anti-imigrație și eurosceptică, devine astfel a doua forță politică din Germania. Un alt sondaj de opinie, realizat de institutul INSA, arată că aproape jumătate dintre germani sunt favorabili organizării de alegeri anticipate, o treime dintre germani opunându-se acestui scenariu. În alegerile parlamentare din septembrier AfD a intrat pentru prima dată în parlamentul german, cu 12,6 la sută din sufragii. Naţionaliştii germani au devenit a doua forţă politică a Germaniei, cu un potenţial de creştere în următorii ani. Asistăm la o schimbare a paradigmei politice în Germania, de la progresism la un conservatorism echilibrat. În acest context, România cu agenda sa fluidă autodistructivă politică, morală şi economică, în contradicţie cu noua paradigmă conservatoare din Europa riscă să rămână izolată între Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, care s-au adaptat rapid la noua linie europeană ce merge pe direcţia internaţională promovată de Donald Trump.
Lasă un răspuns