Castrul roman de la Brusturi (jud. Sălaj) – unicul Tetrapilon din România

Ruinele castrului roman se găsește pe teritoriul localității Brusturi (comuna Creaca, jud. Sălaj), situat în punctul „La ruine”, în dreapta văii Agrijului, la 400 m SV de ultimele case spre Romita. Fiind aflat la granița administrativă a două comune sălăjene (Creaca și Românași), el mai este cunoscut în literatura de specialitate drept „castrul de la Romita” (comuna Românași; jud. Sălaj). El este un castru auxiliar, apărat de un zid de piatră și ridicat pentru apărarea Daciei Porolissensis. Cercetările întreprinse în perioada 8 – 24 august 2018 aici avea să conducă la o descoperire mai mult decât neașteptată. Este vorba despre o clădire de tip tetrapylon, echivalentul antic al unui arc de triumf cu patru intrări, impresionantă prin monumentalitatea sa și care a fost descoperită în premieră pentru România şi chiar în mediul militar din fostul Imperiul Roman, în „castrul de la Romita”. Proiectul de cercetare aparține unei echipe de arheologi din Sălaj şi Cluj, alături de specialişti ai unei universităţi din Germania.

Reprezentanţii Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău au precizat că săpăturile au vizat confirmarea existenţei unei structuri identificate prin măsurători mai vechi, dar şi prin metode de cercetare mai noi, non-invazive, respectiv magnetometrie, în faţa clădirii comandamentului castrului auxiliar din comuna Creaca, de la Brusturi, cunoscut în literatura de specialitate drept castrul de la Romita. Proiectul a fost iniţiat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea din Bayreuth – Germania şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, echipa de cercetare fiind formată din George Cupcea, în calitate de responsabil ştiinţific, Felix Marcu, Horaţiu Valentin Cociş, Dan Deac, Bajusz Matyas, Ioniţă Petiş, Markus Zimmermann, Radu Zăgreanu, alături de masteranzi şi studenţi ai universităţilor menţionate. „Săpăturile au scos la lumină bazele unei structuri mari, de tip tetrapylon, echivalentul antic al unui arc de triumf cu patru intrări, impresionantă prin monumentalitatea sa. Potrivit situaţiei arheologice, a fost identificat zidul exterior al porticului principiei (clădirea comandamentului – n.r.), cât şi o parte din via principalis, drumul principal care traversează latitudinal castrul. Potrivit cercetărilor geofizice, cele patru baze ale structurii de tip tetrapylon sunt amplasate la interescţia viei praetoria, drumul care traversează longitudinal castrul cu via principalis, echipa de cercetare identificând două asemenea baze. De asemenea, acoperişul structurii realizat din lemn, acoperit cu tegulae şi imbricaes, adică ţigle şi olane, a fost surprins arheologic, fiind reprezentat de un strat consistent compus din aceste două elemente”, a declarat Horaţiu Cociş, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Zalău. Potrivit acestuia, materialul arheologic descoperit cu prilejul săpăturilor cuprinde, în mare parte, piroane şi cuie, elemente componente ale structurii, cât şi obiecte de bronz, unele dintre ele reprezentând piese de echipament militar, opaiţe, ştampile tegulare ale contingentelor militare deja atestate, fiind identificate şi monede, care urmează a fi curăţate şi datate.

Tetrapilonul este monument roman antic de formă cubică, cu câte o poartă pe fiecare dintre cele patru laturi, construit de obicei la intersecții de drumuri, se crede în scop decorativ, neexistând o motivație clară oferită de istorici sau arheologi. El este de fapt un simbol al Vechii Bisericii Valaho-Egiptene, ce și-a pus amprenta și asupra Imperiului Roman după cucerirea Daciei, susținător al numărului 4 și al fixării Cele Patru Colțuri ale Pământului. Un tetrapylon (în limba greacă: τετράπυλον, înseamnă „patru porți”), sau „tetrapyla” la plural, este cunoscut în latină ca o „quadrifrons” (literal „patru fronturi”, sau „patru fețe”). Acesta a fost un tip de monument arhitectural comun al antichității clasice. Calitatea definitorie a acestei forme este conceptul de patru porți, cu patru stâlpi sau alte structuri de sprijin amplasate la marcarea diviziunile dintre cele 4 colțuri. Un tetrapylon ar putea lua forma unei singure clădiri sau a mai multor structuri multiple, separate. Ele au fost construite ca repere la răscruce de drumuri semnificative sau „puncte focale” geografice, ca un „sub-tip” al arcului de triumf roman, sau pur și simplu ca arhitectură decorativă și estetică ornamentală (așa spun istoricii, el având de fapt un rol bine definit). Așa cum este explicată existența unui arc triumfal (Cel de susține cerul; Cele două coloane ale cerului și arcul bolții cerești; dublul unui Pilon Gjed – Get), un tetrapylon a fost efectiv o „dublare” a formei originale de Arc de Triumf (după fixarea Cerului, a urmat fixarea Pământului); cu un total de patru deschideri arcuite majore, una pe fiecare parte a structurii (o pereche de deschideri opuse una față de cealaltă de-a lungul unei axe, iar o a doua pereche de deschideri de importanță egală sau mai mică, perpendiculară pe prima pereche, deci o structură cu două pasaje boltite, aflate sub formă de cruce). Poate că cea mai izbitoare construcție se află la Palmyra din Siria, unde un Tetrapylon marcheaza al doilea pivot în traseul străzii cu colonade. Acesta constă dintr-o platformă pătrată care poartă la fiecare colț, o grupare strânsă de patru coloane (picioarele elefantului). Fiecare dintre cele patru grupe de stâlpi sprijină 150,000 kg de cornișă solidă. Un tetrakionion (τετρακιόνιον; tetrakionia la plural) este un tip de tetrapylon în care traversarea centrală nu este acoperită, iar cele patru colțuri-markeri există ca patru structuri separate (deasupra capului, adică fără legătură). Exemple de „tetrapyla” notabilă avem „Al Cáparra” în Spania, la Palmyra din Siria și chiar o poartă monumentală de la Aphrodisias din Turcia este considerată un tetrapylon. Mai sunt cunoscute următoare: „Milion” (un marcator de mile în Constantinopolul  antic), Arcul lui Janus din Roma, cel din Anjar (în Valea Bekaa; la intersecția străzilor Cardo Maximus și Decumanus), două în Jerash (Iordania), aflate la North Decumanus și la South Decumanus.

Un mare Tetrapilon din Constatinopol a fost și Calhoun Tetrapylon, un mare arc cu patru laturi cu un acoperiș piramidal abrupt, care se afla pe partea de nord a străzii principale. între forurile lui Constantin și al Theodosios. Acesta a fost acoperit cu reliefuri de bronz și au avut o vreme deasupra ei o roză a vânturilor în formă de Zeiță Victoria cu aripi. Din această cauză a fost numită mai târziu Anemodoulion, sau „servitorul vânturilor”. Potrivit surselor a fost ridicat în vremea lui Teodosie I (379-395), și a fost distrus de cruciați în anul 1204. Un „tetrapylon” european al Imperiului Roman de la mijlocul secolului al IV-lea d.Hr. a fost identificat ca fiind primul „tetrapylon” utilizat în scopuri calendaristice din Europa. Acest „tetrapylon” este situat în estul Austriei și se numește Heidentor (Poarta Păgână, cu referire la vechea religie). Numele este Heidentor, ca o formă evoluată a lui „Heydnisch Tor”, ceea ce înseamnă că „Poarta Păgână”, în limba germană, poate însemna „Poarta lui Thor” (când va lovi ciocanul lui Thor, va distruge toate cele cunoscute pe Pământ). Fiind construită totuși în era creștină, se crede că a fost construită de către păgâni ne-creștini (probabil adepți ai lui Mithra; de fapt adepți ai Vechii Biserici Valaho – Egiptene). Imobilul se află în afara zidurilor sud-vestice ale unei cetăți romane numită Carnuntum, situată la sud-est de capitala Austriei (Viena) și în apropiere de granița cu Slovacia. Site-ul arheologic este acum un muzeu open-space numit „Petronell”. Acolo, pe o vastă câmpie plată, tetrapylonul se ridică la o mică distanță de fluviul Dunărea, aflat în sud. Heidentor tetrapylon a fost construit în urmă cu aproximativ 1650-1700 de ani (între anii 354 și 361 d.Hr.), sub conducerea lui Constanțiu al II-lea. În aceste primele decenii ale secolului al patrulea, creștinismul nu devenise încă religia oficială a regiunii. Astăzi, clădirea este cunoscută ca un arc de triumf sau tetrapylon construit ca să glorifice faptele împăratului roman. Specificațiile clădirii, cu toate acestea, sugerează că ar fi fost legate de religia sau arianismul lui Mithra, prima formă a creștinismului în regiune, care a fost influențată de învățăturile Mithra.

Heidentor tetrapylon este o clădire patrulateră construită pe o bază pătrată, cu patru stâlpi și patru arcade. Cei doi piloni occidentali sunt încă intacți, dar ceilalți doi estici au fost distruși în timp. Monumentul este realizat din piatră, iar o parte din latura de est care s-a prăbușit poate fi văzută sub formă de bolovani uriași. Cele patru colțuri ale Tetrapylon Heidentor (similar cu omologii săi din antica Persie) se profiliază pe o întindere vastă de câmpie, cu nici un perete, ușă sau fereastră. Fiecare parte a clădirii este de 14,53 m lungime, cu stâlpi de 4,35 m, iar distanța dintre fiecare pereche de stâlpi este de 5.83 m. Raportul dintre lungimea stâlpilor și lungimea clădirii este de 1: 3,34. Domul a fost, probabil, ca o formă de corp de piramidă patrulateră. Pe latura interioară de sud a stâlpului nord-vest este un mic raft (poliță), a căror utilizare nu este cunoscută. Un raft similar poate fi văzut pe partea interioară de sud a peretelui nord-vest de la acest tetrapilon. Este o similitudine întâmplătoare sau a servit astfel de rafturi unui scop special? Această întrebare rămâne fără răspuns. La mijlocul tetrapylonului se află un piedestal care pare să fi avut loc pentru o statuie, probabil că Mithra sau statuia împăratului (cel care asigura fixarea Pământului și a Cerului, prin ritualurile și sacrificiile necesare). Un astfel de piedestal în centrul clădirii este o caracteristică importantă care nu se poate vedea în cazul tetrapyloanelor din antica persie. Cazuri similare nu prea pot fi găsite, pentru a dovedi că astfel de clădiri au fost conectate la religia lui Mithra, deoarece templele acestei religii au fost distruse aproape simultan în Persia și Europa creștină. Urmașii celor ce susțineau o astfel de religie au fost suprimate și persecutați. Numele dat unui asemenea monument în antica Persie („Idol House”, numită și „Casa Statuii”) susține această ipoteză. După cum s-a putut constata, în timpul celor patru anotimpuri ale anului și într-un spațiu de cruce creat de stâlpi, razele soarelui ar fi înconjurat statuia și s-ar fi învârtit în jurul ei. În ceea ce privește structura și detaliile,  caracteristicile solare, precum și vârsta și timpul de construcție, Tetrapylon Heidentor se dovedește a fi similar cu unul dintre tetrapylonurile persane. Această constatare interesantă va fi nu numai utilă pentru studiile privind istoria științei, dar poate deschide, de asemenea, calea pentru studii suplimentare de analizare a relației dintre știință și vechile ritualuri în Persia și Europa antică. Tetrapilonul este un simbol al fixării totale a planetei noastre pe orbita sa cosmică, după ce, anterior, Pământul s-a rostogolit pe cer, bulversându-și și structurile geologice interioare. Zeul sau Împăratul a cărui statuie își găsea locul în acest tetarpilon dădea astfel asigurarea că va face tot ce depinde de el pentru a nu se mai repeta cataclismul cosmic care a distrus o omenire întreagă.

Tetrapilonul era monumentul siguranței celor patru zări, ca o continuare a simbolului Arcului de Triumf (acesta asigura faptul că nu va mai cădea Cerul pe Pământ, ca altădată) și al ridicării și fixării Pilonului Get, din Veche Biserică Valaho-Egipteană. Tetrapilonul este chiar CASA planetei noastre, a vieții noastre, a civilizației noastre. După ce planeta noastră s-a zguduit într-un mod îngrozitor, dându-se peste cap efectiv și provocând valuri de sute și mii de metrii înălțime, ridicând munți noi și scufundându-i pe cei vechi, simbolul ridicării și fixării Pilonului Get oferea o siguranță de continuare a vieții. După Pilon (sau Coloană, Columnă, Stâlp) a urmat Piramida (Cortul Domnului cu cele 4 colțuri), apoi Arcul de Triumf. La câteva mii de ani distanță de la rezidirea lumii trecută prin cataclism, apărând în sufletul uman simțământul că planeta s-a fixat pe noile coordonate spațiale, simbolul s-a schimbat prin apariția tetrapylonului. Acum 4 erau coloanele fixe ce susțineau bolta cerească și mențineau cele patru zări pe același locații bine știute. Cerul nu mai cădea pe Pământ. Acesta este simbolul și masajul acestui monument. Dacă Pilonului Get îi corespundea la noi simpla troiță ridicată la răscruce de drumuri, de data acesta, tetrapylonului îi răspunde troița acoperită. Acoperișul este Bolta Cerească fixată. În bisericile creștine bolta reprezintă Cerul – coloanele îl susțin (Stâlpii Pământului) – , iar Pantocratorul reprezintă „Casa Zeului” ce va veni. Și astăzi se mai construiesc Tetrapiloni, dar fără să l-i se mai cunoască adevărata semnificație. Omul este o ființă religioasă pentru că a trecut în istora sa prin experiențe care i-au dovedit adevărata putere a Cerului și a Pământului. De aceea a simțit nevoia de a fixa în piatră cele știute și cele neștiute despre acestea toate, spre cunoașterea celor care vor veni.

Existenţa unei asemenea structuri este o premieră în mediul militar auxiliar din Imperiul Roman. Este un debut optimist pentru viitoarele proiecte pe care le vom desfăşura pe acest sit arheologic. Prin identificarea şi cercetarea structurii de tip tetrapylon, nu doar că am făcut un pas important în înţelegerea situaţiei particulare în sine, descoperirea fiind însă foarte importantă pentru mediul militar roman în general, cercetările viitoare urmând a scoate la lumină structura în totalitatea sa. Finalizarea cercetării şi documentării de rigoare unde a fost folosită atât tehnica clasică – poză, desen, descriere cât şi cea modernă – ridicare topografică şi scanare fotogrammetrică 3D a fost urmată de protejarea primară a structurilor, utilizând material geotextil, respectiv de acoperirea suprafeţei cercetate, în vederea continuării ei anii viitori”, a subliniat Horaţiu Cociş. În castrul auxiliar de la Brusturi au staţionat, în epoca romană, „Cohorta VI Thracum”, respectiv „Cohorta II Britannica”, cercetarea arheologică de aici fiind încă într-un stadiu relativ incipient. Pe parcursul cercetărilor, ne așteptăm și la alte surprize plăcute. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*