Castrul roman de la Porolissum – Cel mai nordic punct de apărare al Daciei romane

Pentru punerea în valoare a „Circuitului castrelor romane din judeţul Sălaj” au fost abordate o serie de lucrări de restaurare şi punere în valoare a vestigiilor din cadrul celor două situri arheologice cu valoare națională. Astfel, la Castrul Roman „Porolissum” – Moigrad au fost realizate: lucrări de conservare primară, consolidare şi reabilitare funcţională şi volumetrică pentru principalele obiective ale castrului, amenajare alei pietonale, iluminat ambiental, reabilitare drum de acces, amenajare parcări, amenajare punct de informare turistică și grupuri sanitare. De asemenea, la Castrul Roman Buciumi au fost realizate: lucrări de conservare primară, consolidare şi reabilitare funcţională şi volumetrică pentru principalele obiective ale castrului, amenajare alei pietonale, iluminat ambiental, reabilitare drum de acces, lift vertical pentru acces la castru, amenajare parcări, amenajare punct de informare turistică și grupuri sanitare.

Pentru că despre Castrul Roman Buciumi – singurul castru roman „cu lift”, am scris într-un aticol anterior, de această dată voi scrie despre cel de al doilea castru: cel de la Porolissum – Moigrad. Porolissum a fost un oraș roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.Hr., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, orașul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerțului cu băștinașii daci, și a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în anul 124 d.Hr.. Situl este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate din România. Acesta se află în locația „Măgura Pomăt” de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirșid, din județul Sălaj.  Chiar dacă numele Porolissum pare a avea o origine dacă, arheologii încă nu au descoperit dovezi ale vreunei așezări dace care să fi precedat fortul roman. În deceniile următoare, fortul a fost mărit și reconstruit din piatră (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), și o așezare civilă s-a dezvoltat în jurul centrului militar. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumită astfel după orașul deja relativ mare) în 124 d.Hr., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub împăratul Septimius Severus, orașul a primit statut de „municipium, permițându-le conducătorilor și negustorilor săi să lucreze în mod independent. Deși romanii s-au retras din Dacia în 271 d.Hr. sub Aurelian, iar orașul a fost abandonat de către fondatorii săi, dovezile arheologice indică că acesta a rămas locuit timp de mai multe secole după această dată. Deși orașul a fost fondat ca un centru militar în mijlocul unui război, se pare că garnizoana de la Porolissum a coexistat pașnic împreună cu vecinii lor daci – pe dealurile înconjurătoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care aparent au fost înființate după orașul Porolissum. Există de asemenea inscripții menționând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsă la nivel politic.

Castrul „de legiune” construit aici cu zid de piatră la anul 106, a fost „gazdă” pentru mai multe legiuni și cohorte romane: Legiunea a IV-a Flavia Felix, Legiunea a XIII-a Gemina, Legiunea a V-a Macedonica, Legiunea a III-a Galica, Legiunea a VII-a Gemina Felix, Cohorta I Ulpia Brittonum, Cohorta a III-a Delmatarum, Cohorta a V-a Lingonum, Cohorta I Augusta Ituaeorum, Cohorta a II-a Dacorum, Cohorta  a VI-a Thracum; Cohorta I Hispanorum Numeros Palmyrenorum. Dimensiunile castrulului și suprafața acestuia sunt de 230x300m2, adică 6,9 ha. Ca atestare acesta apare în „Tabula Peutingeriana. Arheologii români au început săpăturile la începutul anilor 1970. Excavațiile, încă în desfășurare, au dus la descoperirea rămășițelor, atât ale instalațiilor militare cât și ale orașului civil, între ele băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru și case de locuit. Una dintre porțile zidului de piatră al fortului a fost reconstruită. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului orașului. Pe culmea care se află la Nord Vest, față de intrarea principală în castrul roman, se găsește o cetate dacică, de mici dimensiuni. Prin urmare, exista locuire dacică în zonă. Satul propriu-zis este așezat într-o depresiune. Hotarul Moigradului este format din multe dealuri dintre care se remarcă Măgura (504 m), pe care se exploatează o carieră de piatră. Satul este situat la aproximativ zece kilometri de orașul Zalău, având hotare cu satele: Mirșid, Ortelec, Stâna, Brebi și Jac. Localitatea Moigrad a fost atestată prima oară în 1423 (Villa olachalis Mojgrad). De-a lungul timpului, a apărut în diverse documente sub câteva forme, apropiate între ele: Mojgrad (1450), Mojgradu (1894). La Moigrad a fost descoperit cel mai vechi tezaur de aur masiv din România. Cântărește 780 grame și datează din perioada neoliticului,  întruchipând idoli antropomorfi, ca simboluri ale fertilității.

Castrul roman de la Porolissum, recent reabilitat, va putea fi vizitat pe tot parcursul anului, indiferent de sezon. Acest castru a fost locul ales de curând de către trupa Bosquito pentru filmarea videoclipului live pentru piesa „Explozie Solară”.  „Am ales locaţia aceasta, deoarece pentru mine personal are o însemnătate aparte, fiind sălăjean de origine. Îmi doream să filmăm ceva acolo încă din perioada în care eram managerul formaţiei Phoenix, dar nu s-a ivit ocazia. Acum, cu Bosqiito, s-a întâmplat să se alinieze planetele, să venim la Zalău să cântăm de zilele oraşului şi după, am reuşit să filmăm videoclipul acolo. Ne-a făcut plăcere să lucrăm cu o echipa tânără şi pasionată şi ne-am dori foarte mult să promovăm zona prin toate mijloacele, pentru că merită, e superbă”, a declarat managerul formaţiei, Ionuţ Contraş. Regulament pentru vizitatori Autorităţile au instituit şi un regulament de vizitare, astfel încât valorile de patrimoniu să fie protejate împotriva persoanelor cu comportament inadecvat. Ca urmare, turiştilor li se interzice să arunce ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât cele special amenajate, să campeze, să organizeze picnicuri ori să facă plajă, să consume alcool ori să preleveze artefacte antice. În plus, vizitatorii nu au voie să se abată de la traseele marcate ori să pătrundă in interiorul sitului arheologic mijloace de transport, decât cu aprobarea conducerii CJ Sălaj. Circuitul urmează traseul castrului în formă de patrulater, acesta având pe fiecare latură o poartă de acces, iar la colțurile fortificației, câte un turn pentru pază și apărare. În interiorul castrului exista o clădire a Comandamentului, locuințe, temple, depozite, grajduri, șanțuri de apărare, băi romane, dar și un amfiteatru foarte spațios. Ca idee turul de vizitare e organizat cam așa: la intrare clădirea comandamentului, în stânga începutul drumului roman cu ruine ale fostelor temple, case, fântâna, mai apoi se urcă un deal până ce se ajunge la spectaculoasa Poartă Praetoria. Aceasta poarta e incredibil de frumos poziționata pe culmea dealului, parcă mai aproape de cer. Poarta a fost reconstituită, iar ceea ce vedem noi astăzi nu a fost conservat în acestă stare de acum 2000 de ani. După trecerea porții în stânga, se urcă pe cel mai înalt punct din zonă, ideal ca observator, unde peisajul și briza montană sunt incredibile. Se poate continua drumul văzând alte rămășițe de construcții, coborând ușor către o altă poartă, Poarta Decumana, cea care face legatura cu Amfiteatrul Roman. Acest ultim obiectiv, Amfiteatrul este foarte generos ca spațiu, putând găzdui peste 5000 de spectatori și este construit din piatră și lemn, apărându-ne într-o stare excepțională. Să nu mai vorbim de priveliștea incredibilă ce se deschide spre dealurile Zalăului și Jiboului, cu altitudini în jur de 500 m.. Aici are loc anual un festival antic în luna iulie. Castrul se prezintă curat ți întreținut, atrăgând turiștii prin existența panourilor informative la fiecare obiectiv, ghidul/aplicația de pe telefon, parcare, Poarta Praetoria renovată și, în plus, drumul roman care este iluminat și seara. În fiecare sâmbată seara castrul poate fi vizitat până la ora 24, ceea ce reprezintă o experință unică ce poate fi trăită într-un castru roman; cel puțin la noi în România. Cu siguranță că noaptea castrul este și mai misterios, dar și frumos fiind însoțit de iluminatul ambiental ce merită încercat, dacă aveți ocazia. Concluzia este că, dacp doriți să vedeți un fost castru roman, Porolissum este o alegere foarte bună pentru turiști: drumuri bune, multe informații, obiectiv conservat și renovat, iluminat, pe scurt foarte bine pus în valoare. În plus va fi o plimbare plăcută în natură, la altitudinea respectivă briza și view-ul sunt superbe, vă puteti plimba liniștiți pe dealurile sălăjene, pășind la propriu pe urmele civilizației daco-romane.

Complexul Arheologic poate fi vizitat pe tot parcursul anului, în fiecare zi între orele 8 şi 20, în fiecare zi de sâmbătă din an fiind permisă vizitarea nocturnă, până la orele 24. Vizitarea după lăsarea întunericului este posibilă ca urmare a realizării, tot în cadrul proiectului amintit, a iluminatului ambiental pentru principalele obiective din cadrul Complexului Arheologic: Poarta Praetoria, amfiteatrul roman, clădirea comandamentului, vama romană şi aleile de acces. „O astfel de oportunitate, cel puţin într-un complex arheologic, este foarte rar întâlnită la nivel naţional. Probabil, la ora actuală, niciun castru roman din România nu oferă această posibilitate”, susţine Corina Bejinariu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Deși Comisia Naţională „Limes” critică dur lucrările de restaurare a castrelor romane de la Buciumi şi Porolissum, turiștii se bucură de peisaj și noile condiții civilizate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*