La sfârșitul lunii aprilie 2018, undeva la marginea pădurii din Sângeorgiu de Mureş, au fost descoperite mai multe piese din argint şi bronz, dar şi matrițe folosite la confecţionarea inelelor şi a cataramelor medievale. Un tânăr „detectorist” a dat peste ele şi le-a predat autorităţilor. Specialiştii spun că ar fi vorba de o colecţie din secolul al XIV-lea, unică în România şi în Europa Centrală. Cea mai valoroasă piesă este o matriţă medievală. Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureș, „totul aparţinea unui orfevrar medieval, care la un moment dat ascundea acesta piesă în zona drumului care lega cândva Reghinul de Sighişoara.” Matriţa medievală este doar una dintre cele 40 de piese descoperite de Emil Sabou, un inginer sătmărean, detașat aici și pasionat de istorie. Tânărul de 32 de ani şi-a cumpărat aparatul de detectare a metalelor în urmă cu un an şi jumătate. Soos Zoltan, director Muzeul Judeţean Mureş a declarat următoarele: „Având în vedere piesele rare, în momentul de faţă este cel mai important lot medieval orfevrar identificat în România dar şi în Europa centrală. Este unicat această descoperire.”
Emil Sabou, autorul descoperirii, le-a predat Primăriei Sângeorgiu de Mureș, iar apoi primarul comunei vecine municipiului Tîrgu Mureș, Sofalvi Szabolcs, le-a înmânat muzeului. Piesele sunt în curs de clasare, dar valoarea lor estimativă se cifrează la câteva mii de euro. „Este o identificare unică, sută la sutăpentru România sunt cele mai importante piese din perioada medievală care provin de la un atelier de ofrevărie, România se pare că este norocoasă în ultimii ani, pentru că o piesă similară s-a descoperit în 2013 la Sarmizegetusa Regia, tot o matriță, una romană, cea mai frumoasă matriță din perioada romană din lume”, a prezentat Soós Zoltán, directorul Muzeului Județean Mureș noua descoperire. Proveniența pieselor nu este încă exact stabilită, originea lor însă pare a fi occidentală. Până acum s-a identificat un simbol de pelerin, dar și o plăcuță de argint cu matrița aferentă. „Aceasta îl reprezintă pe Sfântul Servatius care este sfântul protector al locului de pelerinaj din Maastricht, care era al patrulea ca mărime din Europa Medievală. În Transilvania există o singură biserică, la Cristian, jud. Brașov, care îl are pe Sfântul Servatius ca protector”, a mai spus Soós Zoltán.
De un an și jumătate, Emil Sabou și-a descoperit acest hobby de „căutător de comori”, motiv pentru care și-a achiziționat și acest detector de metale. „Nu mă așteptam să găsesc obiecte de asemenea valoare, ce se găsesește de obicei este fier vechi, din păcate, foarte multe gunoaie, aruncate la marginea pădurilor și monede din perioadă comunistă, marea majoritate. (… ) Aproape de culmea dealului, pe o suprafață relativ mică, de 5-6 mp, am găsit toate aceste obiecte, undeva la 20-30 cm adâncime, în apropierea unui drum de vechi, se vede o urmă de drum de pământ (…) Primele obiecte găsite au fost unul dintre acești doi clești, aproape de final am găsit matrița cea mare, inelul și Corpus Christi de pe crucifix erau la o distanță unul de celălalt de 30-40 cm. Aceasta a fost prima mare descoperire, între timp am mai găsit unele obiecte pe care le-am predat Direcției Județene de Cultură”, a povestit Emil Sabou. Drumul de care amintea inginerul care a făcut descoperirea este drumul medieval Bistrița – Sighișoara, marcat pe vechile hărți militare, lucru lămurit de către directorul muzeului. După descoperire, predarea la muzeu, reprezentanții instituției au verificat situl, deoarece, potrivit legii, au obligația de a cerceta zona pentru a stabili exact dacă piesele provin de acolo. Ceea ce s-a și întâmplat. „Am identificat câteva piese mai mici care făceau parte integrantă din aceste descoperiri. După ce se clasează atât piesele cât și situl, anul viitor o să avem o săpătură de salvare pe o suprafață de 40-50 mp pentru a vedea dacă se mai găsesc alte piese în jur”, a mai explicat directorul muzeului.
Satul Sângeorgiu de Mureș se află pe malul stâng a râului Mureș la nord-est de municipiul Târgu Mureș. Comuna face parte din Zona metropolitană Târgu Mureș. Localitatea Sângeorgiu de Mureș este renumită pentru apele sale sărate și nămolul mineral de aici, apa având cea mai mare concentrație de iod din Transilvania (11,4 mg/l). Băile se află la altitudinea de 320 metri și se întind pe o suprafață de peste 13 hectare. Satul Sângeorgiu de Mureș este atestat documentar prima dată în anul 1332 cu numele de Sancta Georgia în lista de zeciuială (dijmă) papală. Biserica romano-catolică existentă aici a fost construită în partea a doua secolului al XIII-lea. Ulterior a fost modificată și reconstruită. În secolul al XVI-lea locuitorii satului au trecut la religie reformată, rămânând așa până în anul 1700 când Dávid Petki a luat înapoi biserica cu forță și în locul populației protestante a mutat romi. A fost atacat în anul 1661 de trupele turcești ale lui Ali. În 9 februarie 1849 la marginea localității a fost omorât Constantin Romanu Vivu, prefectul Legiunii a XII-a a Mureșului de Sus, unul din cei mai de seamă conducători ai revoluției române din Transilvania din 1848. În cinstea revoluționarului, în septembrie 1989, aici a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei acestuia, opera artistului Ion Vlasiu. Se spune că pe la sfârșitul secolului XIX, apele sărate au fost descoperite de un țăran care fora la mare adâncime în căutare de gaz metan. În anul 1888 sunt menționate într-un document sub denumirile de „Grădini” sau „Fântâni sărate”.
O asemenea descoperire arheologică ridică valoarea istorică a localității și crează premisele unui pelerinaj turistic binevenit. „Anumite piese sunt unicat, nu numai în România, ci în multe alte țări, mai ales matrițele sunt obiecte foarte rare, restul obiectelor fac parte din categoria obiectelor folosite în Evul Mediu și se mai găsesc în diferite săpături, nu în această concentrație și, desigur, nu împreună. Așadar, pot să spun că valoarea științifică este inestimabilă”, a subliniat Soós Zoltán. După ce se va încheia procesul de clasare și va fi emisă o hotărâre a Comisiei Naționale a Muzeelor, descoperitorul Emil Sabou va fi recompensat cu o sumă în jur de 5.000 de lei, care va fi votată de către Consiliul Județean Mureș. (G.V.G.)
Lasă un răspuns