Noi descoperiri arheologice în situl arheologic Reșca-Romula (jud. Olt)

Sâmbătă, 28 iulie 2018, între orele 8,00-16,00,  avut loc „Ziua Porților Deschise” – Ediția a III-a, pe șantierul arheologic de la Reșca-Romula (jud. Olt). Aici, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”- București al Academiei Române, Universitatea din București, Universitatea Spiru Haret, Muzeul Romanațiului din Caracal, Muzeul Judeţean Olt, cu sprijinul Consiliului Judetean Olt și Primăriei Comunei Dobrosloveni și-au dat mâna spre a crea acest eveniment deosebit, deschis către iubitorii de istorie, către doritorii de adevăr, dar și către turiștii însetați de cunoaștere.

Romula – nume derivat de la un diminutiv al Romei, însemnând „Mica Romă” – a fost un oraș roman din Dacia, dezvoltat în perioada secolele II-III și identificat pe teritoriul actualului sat Reșca, din comuna Dobrosloveni, județul Olt, dezvoltat pe locul unei mai vechi așezări dacice, numite „Malva”, situată de pe valea Tesluiului, în apropiere de malul drept al Oltului. Romula a fost capitala provinciei Dacia Malvensis, ridicat la rang de „municipium” în timpul împăratului Adrian și la cel  de „colonia” în timpul lui Septimiu Sever. Aici se mai păstrează urme de edificii publice, temple, ateliere, terme, cuptoare de ars cărămida, inscripții, fragmente de statuete, ș.a. Orașul a fost locuit chiar până în secolele IV-VI. Ruinele au fost ocolite până în secolul al XVI-lea, când o parte din cărămizile castrului au fost utilizate pentru construirea unei mânăstiri și a unui turn în apropierea comunei Reșca, la Hotărani, cu hramul „Soborul Îngerilor”, ctitoria jupânului Mitrea Vornic și jupânesei Neaga. După ridicare sa, în anul 1588, mânăstirea a fost ocupată de călugări greci ce aparțineau de Mănăstirea Dionisiu de la Sf. Munte Athos. Istoricul Dionisie Fotino scria că încă din primele decenii ale secolului XIX pe piața Caracalului se vindeau cărămizi „bune” de Antina (Romula) cu trei parale bucata.

Cezar Bolliac afirma de asemenea că mai toate bisericile și casele din Caracal s-au făcut din materiale aduse din Romula. Tot la Caracal, Nicolae Iorga a constatat că foarte multe clădiri din oraș au folosit în construcția lor cărămizi romane luate din castru. Și totuși cercetările arheologice de aici continuă, iar cercetătorii au mai adus la lumină lucruri deosebite. În campania din acest an (2018) a fost descoperit un nou atelier de topire și prelucrare a sticlei. Acesta este format din două cuptoare de formă rectangulară, ce comunicau între ele. Într-unul dintre cele două cuptoare ardea focul, în celălalt era colectată sticla brută. De asemenea, cu ajutorul unor voluntari belgieni, a continuat cercetarea clădirii romane cu încălzire prin paviment (hypocaustum) și pereții acoperiți cu frescă, pentru stabilirea planului său. Cercetările au scos în evidență și zidul din cărămizi nearse al primei fortificații romane, ce poate fi datată în cursul războaielor dintre daci și romani, de la începutul secolului al II-lea d.Hr. Acesta avea două șanțuri de apărare, care ulterior au fost parțial nivelate, după dezafectarea fortificației. Pentru lunile iulie și august au fost preconizate investigații geofizice complexe pentru identificarea unor structuri arheologice relevante în zona centrală a sitului. Ulterior se va proceda la verificarea acestora prin sondaje, în vederea deschiderii unor noi puncte de cercetare. În cursul acestei veri vor fi achiziționați și montați senzori care vor stoca informații privind clima în zona sitului arheologic. În anul 2018, în partea de sud-est a Fortificației centrale, a fost amplasat un cort, având lungimea de 26 de metri, lățimea de zece metri și înălțimea de 4,50 m. Acesta protejează structurile arheologice aflate în interiorul său, respectiv două clădiri romane și zidul de incintă al primei fortificații romane. Conf. univ. dr. Mircea Negru este responsabilul științific de șantier din acest an, alături de Prof. dr. Cristian Schuster. Cercetătorii sunt motivați să creadă că pe acest șantier se vor mai face noi descoperiri importante în viitorul apropiat. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*