„#Fără Penali” pe suedeza șoferului de tir…

Plăcuțele personalizate ar trebui date cadou unuia dintre liderii PSD! Nu, nu lui Liviu Dragnea (ăsta e suficient de obscen când zâmbește, nu are nevoie de număr „personalizat”), ci primarului PSD de la Pucioasa! Le merită omul cu fundiță pentru gestul său! Unul la fel de curajos precum cel al șoferului. Căci, da, într-o țară în care libertatea de exprimare este strivită în continuu, am ajuns a vorbi despre curaj, și a-i elogia pe cei ce înfăptuiesc astfel de acțiuni, când vorbim de penibila și scârbavnica fluturare a unei plăcuțe de înmatriculare cu injurii (personalizate!) și când un primar semnează în favoarea unei acțiuni civice. Or, acesta este eroismul unei societăți care își are izvoarele libertății de opinie, a dreptului de a vorbi și manifesta, de a naște și „personaliza” sloganuri, în meterezele unei Revoluții cum alta nu va mai fi?… Aceștia sunt și ne sunt „epigonii” care s-au înălțat pe jertfa tinerilor din Decembrie ’89?… Doar atât mai putem semnala ca drepturi ale noastre?…

Sigur, în fiecare dintre cele două situații, plăcuțele „de Suedia” și iscălitura primarului PSD din Pucioasa (Dâmbovița) pe lista „Fără Penali în funcții publice”, lucrurile nu ar fi fost atât de vizibile fără intervenția unor tâmpiți. Căci, vorba aceea, mai bine dobitoci de partid, dar penali, decât nepenali prin funcțiile publice (fără „hastag”), nu?!…

Dacă slugarnicii pupători de șezuturi, atât de prinși în gestul obscen de a linge fundătura fundului de partid încât le ieșeau (la propriu!) cămășile oficiale din pantaloni, nu ar fi intervenit brutal, mașina „de Suedia” ar fi rămas o biată nălucă prin urbele noastre.  La fel și în cazul primarului de la Pucioasa, dacă președintele filialei PSD Dâmbovița nu ar fi reacționat atât de nefiresc la gestul de normalitate al colegului primar care a semnat nu o listă de partid, nu o colaborare cu „dușmanul”, nici o revendicare, ci pentru o stare de normalitate, aceea de nu se mai permite accesul penalilor în  funcții publice, lucrurile ar fi rămas exact la stadiul unei întâmplătoare și singulare semnături. Doar că „dorelii” de miliție aflați sub comandă politică și, mai grav, chiar unul dintre „Dorelii” de la comandă, au făcut ca lucrurile să iasă în evidență. Obscen.

Și totuși, în cazul milițienilor de la (b)rutieră ne-am lămurit. Au intervenit la presiunea politicului. Punct. Iar acolo, pe ramură de serviciu, lucrurile nu mai pot fi îndreptate, ci doar extirpate, prin depolitizarea segmentelor de poliție infestate. Dar în cazul președintelui de fililală (candidat la premiul unic de „gâgă țuțuian”!) care a reacționat atât de agresiv la adresa subordonatului de filială (nu a colegului de partid) ce a îndrăznit a semna împotriva penalilor în funcții publice, lucrurile nu mai sunt la fel de simple. Pentru că acolo nici un hastag nu mai este suficient și nici despre o „depolitizare” nu putem vorbi pentru că dorelii vorbitori cu asta se ocupă: cu politică (un soi de…).

Așa că, dacă peste cazul milițienilor și a tablagiilor care s-au trezit vorbind într-o cocalară de conferință de serviciu (de partid!) despre plăcuțele de Suedia, putem trece (pentru că legea este clară, iar vinovații, de la „dorelii” milițieni la șefii lor, vor răspunde într-un fel sau altul), în situația șefului de filială PSD lucrurile sunt ceva mai complicate. Cu o reacție agresivă în care, nu semnarea pentru „#Fără penali” a colegului de partid a contat, ci gravitatea de a fi partizan limbii române și Dex -ului în titulatura de „penal”. Pentru că partidul se luptă să înlăture din dicționar orice referire la „penali”, îl poartă și pe președintele de țară pe la CNCD pentru aserțiunile acestuia, or, tocmai din propriul partid să iasă o conștiință civică dincolo de linia „roșie” (fără de conștiință!) a PSD-ului?…