Cnemida romană descoperită la Giuleşti (sec. II – III)

Cnemida romană descoperită la Giulești (București) în condiții încă necunoascute este o apărătoare de gambă (jambieră) din bronz placat cu aur, de 236 g., probabil de cavalerie, decorată prin embossare. Decorul este împărţit în trei registre. În primul registru, de sus, sunt reprezentate două figuri umane, din profil, afrontate. În cel de-al doilea registru, mai mare decât precedentul, sunt reprezentanţi doi delfini, de asemenea afrontaţi. În fine, în cel de-al treilea registru se află reprezentată Lupa Capitolina cu gemenii Romulus şi Remus. Registrele sunt despărţite de la stânga la dreapta de câte un brâu cu crestături realizat prin batere, iar longitudinal de o adâncitură realizată tot prin batere, dar din sens invers, care desparte registrele pe toată lungimea piesei. Delfinii (semn al Fiului de rege (Regele Lumilor), al „peștelui” (creștinism), al potopului planetar ce vine periodic) şi capetele afrontate (lupta contrariilor; forțele antagonice; „berbecii” ce se vor bate cap și cap) sunt simboluri funerare legate de călătoria spre viaţa de apoi, iar Lupa Capitolina este un simbol al cultului Romei (așa cum își întorce capul spre cei doi gemeni, ea amenință cu moartea; pentru că așa cum ne și hrănește, Planeta Pământ va „mușca” din noi, la ceas de sfârșit al timpului, sfârșit de lume).

Motivele decorative religioase sunt des întâlnite atât pe cnemide asemănătoare cât şi pe alte piese de echipament militar roman (scuturi, falere, coifuri şi obrăzare etc.). Ca și simboluri, acestea sunt preluate încă din timpul Geților de Aur primordiali, cei ce au creat o bază comună a acestora, pusă în acord cu doctrina vechii lor religii. Zeii și-au mai schimbat numele, sau și-au mai împărțit atribuțiile, dar în principiu, mitologiile au dus pe mai departe explicitarea metamorfozării planetare periodice prin care trecem cu tot sistemul planetar. Unele elemente de pe echipamentul militar sunt decorate cu simboluri asumate de către unele unităţi militare, în speţă legiuni. Astfel Lupa Capitolina cu gemenii apare şi pe alte artefacte ca simbol al „Legio II Italica”, dar aici nu poate fi cazul, trupa respectivă nefiind atestată ca fiind cantonată în provinciile de la Dunărea de Jos. Cnemida are câte trei perforaţii, cu diametrul de 0,40 cm, dispuse la intervale regulate, de câte 12,50 cm, pe marginile longitudinal, folosite pentru prinderea cu nit a unor agăţători din bronz prin care ulterior se petreceau şiretele din piele pentru prinderea de picior. O cnemidă asemănătoare descoperită la Fort Louis (Germania Superioară) mai păstrează pe una dintre agăţători un lanţ subţire cu care se prindea de picior. Cnemida de la Giuleşti mai păstrează la două dintre orificii, nituită, agăţătoarea din tablă de bronz. În partea sa superioară cnemida este evazată, fiind astfel mai uşor de purtat. Cnemida de la Giulești este situată, cronologic, în Epoca romană, secolul II-III d.Hr.., pe ea figurând Lupa Capitolina, cu Romulus si Remus, acest lucru fiind considerat a fi „signum originis”.

Legat de acestă descoperire importantă, putem spune că în ceea ce privește piesele militare, o categorie aparte o formează obiectele de paradă care erau purtate de soldații romani, în special de cavaleriști, la întrecerile din arenă (un fel de turnire medievale). De exemplu, călăreții purtau niște coifuri splendid împodobite și măști cu găuri doar pentru ochi, gură și nas, astfel încât aceștia apăreau ca niște adevărate statui de metal. Pe piept purtau părți de armură (pieptare), purtau și jambiere metalice, totul fiind împodobit cu figuri în relief și cu detalii gravate. Dacă aveau un fond argintat, decorul era făcut din bronz auriu, astfel că lucind în soare, să lase impresia că erau lucrate în aur și argint. Câteodată și calul purta armură – cu scop utilitar – să nu fie rănit de sulițe. În ceea ce privește decorul, erau folosite reprezentări de zei și semizei romani, dar și reprezentări funerare, legate de frica omenească de moarte.

Descoperirea cnemidei romane din bronz placat cu aur (sec. II – III), descoperită la Giulești (București) ne oferă o interesantă ipoteză de lucru. Dacă nu a fost obținută în cadrul unui schimb comercial, fiind situată în afara provinciei daco-romane, în zona dacilor liberi, se poate presupune că este vorba de o captură de război, purtată de un șef al unei comunități locale geto – dace. Oricum este un artefact unic, cu o vechime de 1.700 – 1.800 de ani, care intrigă și astăzi prin modalitatea sa de realizare, dar și de decorare. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*