Peştera Meziad – ca o catedrală cu bolți subpământene

În periplul bănățean din acestă vară, după ce am vizitat Peștera Urșilor, Peștera cu cristale de la Mina Farcu, a urmat apoi, inevitabil, Peștera Meziad. Dacă la primul cavernament aveam să întâlnesc fosilele de Ursus Spelaeus și concrețiuni foare frumoase, la cea de a doua peșteră strălucirea ireală a cristalelor avea să îmi provoace strigăte de uimire. Ce altceva putea să mă mai uimească? Și totuși, dacă alte țări au catedrale ridicându-se sub cer, aici, la Meziad, aveam să întâlnesc o adevărată catedrală subpământeană. Meziad este cu adevărat o peșteră mare, fiind una dintre primele peșteri amenajate și mult timp una dintre cele mai lungi peșteri din România (4.750 m lungime a galeriilor explorate, cu mai multe nivele). Ea este situată în județul Bihor, pe Valea Meziadului, în regiunea sud estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni. Se află la o distanţă de 2,5 km de localitatea cu acelaşi nume, ce aparţine de comuna Remetea. Ea s-a format în urma evoluţiei subterane a două pâraie.

Peştera are numeroase ramificaţii, fiind etajată pe trei niveluri, dintre care cel inferior se afla sub apă. Geograful austriac Schmidl este cel care face primele descrieri ale Peşterii Meziad în anul 1863. Tot el realizează şi o primă schiţă, pentru circa 1.150 de metri de galerii. Această muncă este dusă mai departe de Czaran Gyula, un adevărat explorator al Apusenilor, considerat primul autor al unei hărţi detaliate a peşterii. Declarată monument al naturii, și fiind o rezervație speologică, peștera a fost cercetată intens. În anul 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi și speologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviță. Peștera Meziad a fost amenajată în anul 1972 și deschisă publicului larg. Acum aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului. Peștera are o gură de intrare este spectaculoasă, cu o înălțime de 16 metri și o lățime de zece metri. Peștera are vizitabile două dintre nivelurile de carstificare: Nivelul inferior, care însumează 1.542 m și se caracterizează prin spații neobișnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lățime și 15-20 m înălțime. După circa 400 m, galeriile se îngustează brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile, care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peșterii. Nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m., prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară: Galeria descendentă, Galeria de joncțiune și Gâtul Dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălțimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 m. Peștera oferă condiții prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus Schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor din acestă peșteră. Călcând atent pe traseul amenajat, la lumina lămpilor, putem admira profilurile unor spații immense ce se desenează în semiobscuritate: Sala Mare, Sala Liliecilor, Sala Piramidei sunt doar câteva exemple în acest sens.

Secţiunea subterană în care cele două etaje vizitabile îşi etalează întreaga frumuseţe este cea a Podului Natural, punct de referinţă pentru circuitul turistic amenajat în Peştera Meziad, unde înălțimea cavernamentuli atinge 37 de metri. Curgerile stalagmitice, coloanele, stalactitele de mari dimensiuni fac parte din peisajul obişnuit al peşterii. Pe lângă depozitul de oase fosile ce au aparţinut ursului de peşteră (Ursus spelaeus, care a apărut acum 300.000 de ani şi a dispărut cu 12.000 de ani în urmă, la sfârşitul ultimei glaciaţiuni), descoperite în Sala Oaselor, în Peştera Meziad au fost identificate şi urme ale existenţei omului prehistoric (Homo sapiens), din neolitic și paleolitic (fragmente de ceramică ce aparţin de cultura Coţofeni, din cea a doua jumătate a mileniului III î.Hr., fiind cea mai importantă cultură a perioadei de tranziţie la epoca bronzului). Acum Peștera Meziad este inclusă în situl de importanță comunitară Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului, fiind declarată monument al naturii. Din anul 2012 această peșteră face obiectul unui proiect complex de amenajare și punere în valoare, numit „Peștera Meziad, o peșteră pentru natură și oameni”, proiect finanțat în cadrul programului Green Entrepreneurship de către Romanian American Foundation și Fundația pentru Parteneriat. Proiectul nu este doar o inițiativă pur economică, el având și o componentă de responsabilitate socială și de mediu importantă. Recentele amenajări realizate de CAPDD Bihor, au pus şi mai mult în valoare frumuseţile Peşterii Meziad. În prezent se pot parcurge 1.100 de metri lungime, iar turiştii pot descoperi această lume subterană în toată frumseţea ei şi în condiţii de deplină siguranţă. Peştera poate fi vizitată doar în prezenţa ghizilor, în schimbul unui tarif de vizitare modic.

Se poate ajunge la peșteră folosind drumul național E-79 (76) dintre Oradea și Vârfuri, cu ramificația spre Beiuș prin centrul orașului, de unde peștera se află la o distanță de 22 km, din Beiuș urmând șoseaua Roșia (Borod) – Aleșd. Din Beiuș până la satul Remetea sunt circa șase kilometri, iar din Remetea drumul duce la Meziad. Peștera se află la circa trei kilometri de satul Meziad. Calea spre peșteră este un drum forestier, iar portalul imens, odată apărut „la orizont” atrage ca un magnet turistul doritor de aventură. Grupul mimim pentru intrarea în peşteră este de cinci persoane. Tura ghidată în peşteră durează aproximativ 45 minute. Temperatura medie în interiorul peşterii, indiferent de anotimp, este de 9-12 C. Dacă nu vă luați o haină mai groasă, doar întunericul vă va îmbrățișa în imensele spații subterane, catifelat și enigmatic. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*