Organizația guvernamentală penală și kibuțul „Start Up Nation”

Nu le-a mers cu impozitul pe kibuțul gospodăresc, așa că au venit cu o treabă și mai bine spilcuită. Că suna bine, e drept! Repornirea motoarelor economiei antreprenoriale prin programul „Start Up Nation”. Și nici nu mirosea pe la colțuri (!) a treabă evreiască, nici a „influencer” politic în interesul celor de dincolo de zidul plângerii (că păcătoșii puși în slujba detractorilor, aceste nenorocite cozi de mătură, că la noi și topoarele s-au știrbit de atâtea trădări și vânzări de țară, stau încă la zid cu frunțile plecate). Și ne-am bucurat și noi, cei cu visuri antreprenoriale în țara noastră, că am dat și noi de un „gheșeft”, că ne putem realiza proiectele. Și chiar era un „gheșeft”, dar nu pentru noi…

Așa a început marele program național „Start Up Nation”. Din păcate, doar o altă treabă curat-murdară. Adicătelea, pur evreiască… Și ce ar mai fi fost ca țara să explodeze antreprenorial cu sute de mii de programe pe „Start Up Nation”, cum se vânturau promisiunile lui Livache la vremea respectivă, iar astăzi evrei, pe care îi aflăm cu drept de proprietate intelectuală pe numele programului (deh’, marcă înregistrată, dreptul lor!) să le fi cerut tuturor antreprenorilor plecați la drum despăgubiri pentru folosirea brandului?…

Sigur, la cât de tâmpă e puterea, fără câteva „colțuri” mai răsărite, e puțin probabil să se fi pus pe translatat un program național cu iz de furtișag. În mod cert, a crezut că Livache are el ceva la mână, un acord de utilizare a mărcii. Sau pur și simplu nu i-a păsat nimănui! Că de aia nu mai puteau pavianii lui Dragnea, că se lansa dezvoltarea (antreprenorială) a țării, fix de Centenar, cu un program evreiesc.

Și chiar este puțin probabil (chiar dacă mulți îi reproșează că a știut de la început că „start up” ul este marcă înregistrată evreiască) ca împielițatul să fi venit de la Ierusalim cu programul în buzunar fără să fi avut măcar acordul verbal al acelora care l-au și decorat pe acolo. Mai degrabă pare o făcătură specifică seminției trăitoare din despăgubiri veșnice pe seama unor acuzații, reproșuri, invenții, inovații de „fake news” -uri, mereu și mereu reîncălzite…

Și e drept, dacă programul ar fi „duduit”, Start Up Nation de România (!) ar fi fost într-adevăr un nou mare gheșeft la poarta Ierusalimului! Poate nu atât cât trasul de elasticul holocaustului, dar semnificativ ca procent!

Norocul nostru e că „start up”-ul s-a cam înfundat românește! Că au pus evreii numele în „afacere”, dar  nu și… banii! Pe ăia i-au lăsat pe seama guvernanților, or, cu fondurile pe care le-au procurat ai lui Livache de prin bugete, „marele” program s-a înfrânat dintr-un început în bizar. Și acolo a cam rămas.

Pe de altă parte, e greu de crezut că Livache, mai jidan decât mulți alții (chiar și ăia, „originalii”)!, să nu fi intuit el șmecheria. Ba, poate să fi avut și comision de întoarcere, rabat gospodăresc pe firmă înființată, din toată povestea asta.

Doar că acum s-a aflat toată tărășenia… Încă un matrapazlâc de sorginte evreiască! Și s-a aflat tocmai de la sursă, pentru că, fie „inițiatorii” au realizat că „start up” -ul nu va atinge nici măcar o infimă parte din economia țării, fie au fost deranjați de alte nereușite ale lui Livache, și vor să-și reducă „pierderile”. Căci, de ar fi mers, ce mai procese ar fi avut România la final de Centenar pe drepturile de proprietate intelectuală. Și nu doar România, ci toți beneficiarii de programe „Start Up Nation”. Și am fi plătit pentru folosirea mărcii de ar fi pălit și canadienii de ciudă că ei nu au rămas nici măcar cu mâlul de steril de la Roșia Montana. Dar așa?!…

De aceea poate e și Livache atât de negru de la o vreme încoace! Că a răsuflat „start up” -ul înainte de a deveni… afacere. Și e o negreală din aia pământie pe care o dă, nu teama de pușcărie, ci teama fața de cei ce l-au „mandat”.

Oricum, forțarea implementării impozitului pe gospodărie, aproape oficial recunoscut ca un copy/paste după sistemul kibuțului evreiesc, încercarea de a muta Ambasada României de la Tel Aviv, acum un „start up” ce ar fi trebuit să finanțeze alte interese evreiești nu reprezintă tot atâtea dosare pentru care Parchetul General ar trebui să-l tragă pe Livache mai la umbră?… Că umbra zidului e la fel de răcoroasă și la Jilava, și la Rahova, nu doar la Ierusalim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*