Gata cu fotosinteza de la D.N.A.! Madam Lascu a născut pe ascuns şi crescut un sistem cu handicap locomotor, doar ca să se prăbuşească! A tăcut, a făcut, a pândit şi a dirijat mişcările subalternului Klaus – acesta aflându-se parcă sub influenţa etnobotanicelor externe -, căruia i-au trebuit o mie de ani, vorba unui cântec, să desluşească raportul Ministrului de Justiţie. În încăpăţânarea sa, sfidând din nou Constituţia, a crezut cu naivitate într-un arhetip al salvării venit din stratosfera vreuneia dintre Înaltele Porţi. În cele din urmă, în faţa potenţialului cutremur al tronului de la Cotroceni – ameninţarea cu suspendarea – interesul personal a primat. Pus în faţa situaţiei ireversibile a detronării „Mrs. K.” – prietena şi protejata ambasadelor străine -, Klaus, a cugetat că n-ar fi bine să apară în public ca un lovit de soartă, şi a transmis prin curierul de serviciu mesajul mazilirii. În opera caragialeană apărea un Agamiţă Dandanache, în viaţa cotidiană ne-am pricopsit cu un Klaus, care nu se trage de la Santa Klaus, adică de la Moş Crăciun. Aisata-i doar o amăgire, pentru că, în curând, nu va mai avea nici sanie, nici reni, nici căciulă, poate doar o epistolă… cu executare.
„Marele contra-miting” al coaliţiei s-a arătat a fi un fâsss lamentabil, „#rezistenţii” şi-au făcut iar damblaua, strigând şi agresând forţele de ordine, toate soldându-se cu repercusiuni grave asupra văzului, auzului şi gândirii „prostimii”, afectată de mulţimea fumigenelor aruncate. De ce se întâmplă? Pentru că „una din pedepsele refuzului de a participa la viaţa politică este aceea că vei ajunge să fi condus de inferiorii tăi” (Platon), în cazul nostru, de hoţi, jefuitori şi corupţi.
Şi de această dată, în spatele uşilor închise şi ale scandalurilor la scenă deschisă, jaful naţional şi-a făcut mendrele. Dacă în cursul dimineţii s-a anunţat mazilirea Codruţei Koveşi, seara, târziu, Mafia corporatistă şi-a mai impus încă o dată voinţa. Abuzurile asupra banului public au mai marcat o victorie importantă împotriva Ţării: cele 200 de miliarde de metri cubi de gaz din Marea Neagră (poate chiar mai multe), pentru care se construieşte o conductă specială destinată transportării acestuia în Ungaria şi Austria. Legea gazelor din Marea Neagră – votată în prag de noapte – şi modificarea legislaţiei penale au trecut neobservate, în pas alergător, prin Parlamentul României, sub privirea nevăzătoare şi auzul atrofiat al dependenţilor de drogul televizorului.
Ca şi în cazul Legii Vexler, „#rezist” tace, coaliţia exultă, opoziţia ocărăşte, poporul trage ponoasele! Dovadă că haştagiştii sunt sub comanda ocultei corporatiste. Se dădeau de ceasul morţii în stradă la ordonanţa 13, deşi nu ştiau cu ce se mănîncă, dar cu privire la acest alt uriaş jaf, haştagiştii n-au primit ordin de asalt, pentru că era scris să treacă fără zgomot! Prezentat la Hollywood, scenariul jefuirii bogăţiilor Ţării şi a dezastrului naţional perpetuu ar fi luat un Oscar! Aşa de bine a fost însăilat de jefuitorii străini cu concursul băştinaşilor. Iar noi stăm cu mâinile în sân!
În ceea ce priveşte „Fondul suveran”, încă se clocesc procedurile… se împletesc sforile… se concepe ţesătura.
Firesc, s-au găsit şi români care întrebă: dacă avem gaze în Marea Neagră de ce nu le putem folosim noi? De ce le dăm altora la preţuri de nimic când la noi sunt localităţi neelectrificare şi sate izolate, fără gaze sau canalizări? Repetăm jaful pădurilor distruse de Holzindustrie Schweighofer, cu acordul Guvernului României? Vinovaţii nu sunt întrebaţi, nici judecaţi. De condamnării, nici vorbă sau, doar sunt mustraţi de ochii lumii, „cu suspendare”. „Ungaria are conectate 90 la sută din locuinţe la gaz metan deşi importă 95% din gaz din Rusia. Noi vom fi în situaţia în care conducta de gaz spre Ungaria va merge pe sub curţile oamenilor care trebuie să se încălzească cu lemne şi să gătească cu butelii şi ai căror copii trebuie să plece să lucreze în Austria şi Ungaria pentru că noi nu avem industrie petrochimică”.
„Pas cu pas”, matrapazlâcurile profului meditator ies precum uleiul la suprafaţa apei. Dovezile escrocheriei şi ale evaziunilor fiscale, săvârşite cu premeditare de profesorul meditator de la Hertmannstadt, se înmulţesc precum ciupercile după ploaie. Pe lângă chiria încasată ilegal „Klaus Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, era obligat să declare toate sumele pe care le-a încasat, deci 100.000 dolari, nu doar suma de 50.000 dolari care era partea sa! […] Că Iohannis a încasat întreaga sumă de 100.000 dolari este lucru cert, iar faptul că nu a declarat integral acest venit trebuie să fie anchetat de organele statului, căci sîntem în faţa unor fapte deosebit de grave care pot duce la acuzaţii de evaziune fiscală, de spălare de bani, de fals în declaraţii etc! […] Klaus Iohannis a încasat abuziv, numai din chiria de la Reiffeisen Bank 580.000 euro! Această sumă rezultă din Contractele devenite deja publice, dar nu a fost declarată”.
Nu puţini s-au declarat nemulţumiţi de nerespectarea legilor şi a actului fundamental al ţării de către şeful statului, dar nimeni nu a încropit o iniţiativă legislativă pentru cercetarea modului prin care Preşedintele României şi-a dobândit averea, în conformitate cu prevederile Legii 115/2006 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, care, la art. 25 precizează:
– Parlamentul se reuneşte pentru a solicita cercetarea averii Preşedintelui;
– Preşedintele poate să vină şi să dea explicaţii în faţa parlamentarilor;
– În timpul mandatului de Preşedinte o asemenea cercetare nu poate fi efectuată decât „pe baza hotărârii Parlamentului României, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”. Parlamentul adoptă o Hotărâre prin care solicită organelor statului declanşarea anchetei.
Nimeni nu reacţionează: „#rezist” tace, coaliţia exultă, opoziţia ocărăşte, poporul trage ponoasele!
Lasă un răspuns