Descoperiri arheologice importante în sudul Basarabiei: 4000 de ani de istorie

Arheologii din Republica Moldova continuă să facă descoperiri importante în sudul ţării. În această vară (2018), în urma unor săpături efectuate în comuna Giurgiuleşti (raionul Cahul), aceştia au găsit 17 morminte şi mai multe obiecte ce ar fi aparţinut unui popor din cultura iamnaia, care a locuit în această zonă acum 4.000 de ani. Printre obiectele descoperite se numără elemente ale arcului de vânătoare din epoca medievală, mânerul unui cuţit de fier, o cupă din lut confecţionată manual şi inele decorative din trei fire de aur răsucite sub formă de spirală.

Este o descoperire foarte rară pentru contextul dat, pentru cultura iamnaia răspândită în nord-vestul Mării Negre; e vorba de circa trei, patru cazuri din 50 de ani de cercetare arheologică”, a menționat şeful adjunct al Agenţiei Naţionale Arheologice, Sergiu Popovici. „Până la acest moment avem cercetate patru movile tumulare care însumează mai bine de 17 complexe funerare, adică în speță morminte. Sunt din diferite perioade, dar cea mai timpurie, este epoca bronzului timpuriu și în special vorbim de cultura iamnaia”, a afirmat şeful Serviciului Arheologie Preventivă, Ion Ciobanu. Specialiştii spun că scheletele dezgropate aveau o poziţie neobişnuită, deoarece, acum 4.000 de ani, răposaţii erau culcaţi în morminte pe spate, cu genunchii îndoiţi (privind spre cer, așa cum privesc și statuile îngrozite de la Lepenski-Vir sau cele din Insula Paștelui; de acolo va veni cataclismul planetar periodic – n.a.), iar cu timpul, sub greutatea pământului, picioarele se lăsau pe o parte.  „Așezări ale acestor comunități nu sunt cunoscute; ei se ocupau cu păstoritul, practicau un păstorit transhumant, respectiv erau în permanență în mișcare și se întorceau periodic la movilele lor funerare pe care le construiau”, a mai adăugat şeful adjunct al Agenţiei Naţionale Arheologice, Sergiu Popovici.

Acest mod de trai continuu în mișcare a derivat din faptul că și planeta se afla în mișcare, iar omul își căuta un loc liniștit, cu resursele necesare. Dar și transhumanța a însoțit pe om din „tinerețea” existenței sale, din momentul în care a domesticit anumite specii de animale. Săpăturile arheologice au fost efectuate în locul pe care urmează să fie construită şoseaua М3, care va ocoli localităţile Slobozia Mare, Cîşliţa-Prut şi Giurgiulești. Lucrările sunt finanţate de Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova. Giurgiulești, localitatea unde a avut loc descoperirea este un sat din raionul Cahul. El se află la extremitatea sudică a Republicii Moldova, la granița cu România și cu Ucraina. Este amplasat pe malul râului Prut, la vărsarea acestuia în Dunăre. Numele său de „giurgiulești” poate veni de la un diminutiv al celui de „giurgiu” (oraș și port românesc la Dunăre). Giurgiulești este singurul port moldovenesc la Dunăre, iată, cu urme de locuire clare de acum 4000 de ani. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*