„Scumpă floare-i norocul!”

În fru­moasa zonă moldavă a Sucevei, într-​o zi fri­gu­roasa de 13 ianu­a­rie 1984 s-​a năs­cut încă un român talentat, căruia părinții săi, pe lângă numele nea­mu­lui său de Tca­ciuc, au hotă­rât să-​l boteze Alin-​Ionuț. La poa­lele dea­lu­ri­lor, în așe­za­rea domoală a comu­nei Gră­ni­cești de unde se trage și una din marile doamne ale cân­te­cu­lui tra­dițio­nal buco­vi­nean pe numele ei Mar­ga­reta Clipa, în satele Româ­nești și Dum­brava, încon­ju­rat și ocro­tit de dra­gos­tea și grija buni­ci­lor, aici, acest pui de răzeș a copi­lă­rit și a fre­mă­tat la prima atin­gere cu viața spi­ri­tu­ală a vetrei satului tradițional. Aici el ia parte cu drag și emoție la mani­fes­tă­rile tra­dițio­nale, ascultă și învață mân­dre cân­tece bătrânești, șira­guri de stri­gă­turi spontane, contopindu-​se ast­fel cu viața ace­lor oameni pătrunși de o dra­goste nemăr­gi­nită pentru fru­mos și pentru cele sfinte. Din copi­lă­rie a adu­nat în lada de zes­tre a sufle­tu­lui său bogate, luminate și neprețu­ite comori spi­ri­tu­ale, pe care nu știa că mai târ­ziu avea să le arate și să se mân­drească cu ele lumii întregi. Din fra­gedă prun­cie, fiind încon­ju­rat de minu­nata și ameți­toa­rea mireasmă a muzi­cii, a urmat stu­di­ile muzi­cale pri­mare și liceale la Liceul de Arta „Ciprian Porum­bescu”, din urbea natală, chiar în ceta­tea Sucevei, după care le-​a desă­vârșit în Bucu­rești, urmând Facul­ta­tea de Muzică, specializarea Pedagogie muzicală, din cadrul Uni­ver­si­ta­tii Spiru Haret.

În acest timp, pen­tru ca să-și amintească sieși și lumii că aparține de pla­iu­rile natale, și-​a luat numele de Alin Suce­veanu și astfel a por­nit să picure în ini­mile oame­ni­lor, prin cân­te­cul său, câte un strop de fericire. Însă dintre toate, cea mai valoroasă școală a fost pentru el cea pe care a urmat-​o cu multă sâr­gu­ință, dăru­ire și plă­cere, ca mem­bru al Ansam­blu­lui de Copii și Tineri „Balada Buco­vi­nei”, unde l-​a avut drept men­tor pe dis­tin­sul diri­jor și fol­clo­rist, maes­trul George Sârbu. Aici, Alin Suce­veanu a înmu­gu­rit și a cres­cut ca un fal­nic ste­jar al cân­te­cu­lui buco­vi­nean, aici s-​a plă­mă­dit ca artist, și tot împre­ună cu acest ansam­blu a colin­dat în lung și-​n lat lumea, fălindu-​se cu fol­clo­rul nostru ancestral. Un pas mic pen­tru fol­clo­rul muzi­cal româ­nesc, însă un pas mare pen­tru artis­tul Alin Suce­veanu, a fost pri­mul său album apărut, purtând titlul „Scumpă floare-​i norocu”, apariția acestuia repre­zen­tând într-un fel și debu­tul său în lumea inter­preți­lor de cânt tra­di­țio­nal. Albumul a ajuns în casele iubi­to­ri­lor de muzică tra­dițio­nală româ­nească în anul 2012 cu melodiile: „Azi e joc la noi”, „La birtuțu din Homor”, „Scumpă floare-i norocu”, „Ciobănaș la oi m-aș duce”, „Eu plec mândro militar”, „Ochii mândrei tare-mi plac”, „De cine mi-i dor și drag”, „Satu meu, grădină dragă”, „Hai cu toți la hora mare”, „Cântec de nuntă”, „Rău la nimeni n-am făcut”, „De când mândra m-a lăsat”, „Stă măicuța în ogradă”, „Am o mândră gospodină”, „Dragu mi-i vara la joc”, „Mândru cânt-un cerb în codru” (colind), „La fata de măritat”, „Adam plânge, lăcrămează” (colind). În anul 2014 colaborează cu alte nume recunoscute ale muzicii populare românești și scot împreună albumul „Mândru cântec românesc”.

Ajuns în vâl­toa­rea de neo­prit a Bucu­reș­ti­lor, începe să aibă o bogată acti­vi­tate artis­tică. Astfel are numeroase colaborări cu Ansam­blu­lui Artis­tic „Cio­câr­lia” al Minis­te­ru­lui Admi­nis­tra­ției și Inter­ne­lor din Bucu­resti (direc­tor: Ghe­or­ghe Săpu­naru /​Ionuț Sidau /​Ste­li­ana Sima, diri­jor: Marian Alexandru), cu Cer­cu­l de Muzică Popu­lară al Cen­tru­lui Cul­tu­ral al M.A.I., Bucu­rești (diri­jor: Marius Olmazu), cu Ansam­blu­l „Cununa Car­pați­lor” al Cen­tru­lui Cul­tu­ral „Tine­ri­mea Română” din Bucu­rești (diri­jor: Geor­ghe Popa), cu Muze­u­l Națio­nal al Satu­lui „Dimi­trie Gusti” din București, etc. Are spectacole și participări la festivaluri importante, precum: spectacolul-​premieră „Ca «La Pie­troa­sele»” (cu Ansam­blul Artis­tic „Cio­câr­lia” al M.A.I.), spec­ta­co­lul jubi­liar „Săr­bă­toare în Buco­vina” (cu Ansam­blul Artis­tic de Copii și Tineri „Balada Buco­vi­nei” con­dus de maes­trul George Sârbu), con­cer­tul „Mân­dri că sun­tem români” — orga­ni­zat de către Fun­dația Cul­tu­rală „Aura Urzi­ceanu”. Deasemenea participă la emi­siuni la radio și televiziune cu specific folcloric, precum: Radio Iași (rea­li­za­tor Gelu Severin), Radio Rădăuți (rea­li­za­tor Geor­geta Zbihli), Radio Antena Sate­lor (rea­li­za­tor Polina Ghe­or­ghe, Angela Marinescu), Radio Con­stanța (rea­li­za­tor Angela Culetu), Radio Timișsoara (rea­li­za­tor Gelu Stan), Radio Mun­te­nia (rea­li­za­tor Aure­lian Preda), Radio Reșița (rea­li­za­tor Gelu Ghera), TvR 1: „O data-​n viață” (Elize Stan, Iuli­ana Tudor), Etno TV: „Drep­tul la cân­tec” (rea­li­za­tor Doina Mirea), „Casa Etno-​i primitoare”(realizator Car­men Sti­me­riu /​Doina Mirea), Favo­rit TV: „Seară favo­rită” (rea­li­za­tor Sil­vana Raciu), TvRM: „Mati­nal fără egal” (rea­li­za­tor Car­men Ful­ger); „Seara româ­ni­lor” (rea­li­za­tor Geor­gel Nucă); Antena 1: „Revanșa sta­ru­ri­lor” (rea­li­za­tori Pepe /​Ionuț Dolă­ne­scu și Andreea Bănică /​Lupu Red­nic și Alina Cri­șan – ex ASIA). Apare și la pos­turi locale de TV: Dră­gășani, Pitești, Plo­iești, Brașov, Crai­ova, Giur­giu, Târ­go­viște, TVR Iași, Bacău, Boto­șani, Suceava, Bistrița. De ase­me­nea a par­ti­ci­pat și la câteva festivaluri-​concurs ale cân­te­cu­lui popu­lar româ­nesc, unde și-​a îmbo­gățit expe­riența de scenă și a primit și importante premii, din­tre aces­tea meri­tând a fi amintite: Pre­miul al II-​lea la Fes­ti­va­lul Națio­nal al Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Flori în Țara Bâr­sei” (Brașov), Pre­miul Tine­reții la Fes­ti­va­lul Națio­nal al Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Toamna Buzo­iană” (Nehoiu, Buzău), Mențiune la Fes­ti­va­lul Națio­nal al Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Nar­cisa de Aur” (Costești, Argeș), Pre­miul al II-​lea la Fes­ti­va­lul Națio­nal al Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Irina Loghin” (Văle­nii de Munte, Prahova), Pre­miul I la Fes­ti­va­lul Națio­nal al Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Din stră­buni, din oameni buni” (Iași), par­ti­ci­pare la Fes­ti­va­lul Națio­nal al Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Mamaia” (Constanța), par­ti­ci­pare la Fes­ti­va­lul Cân­te­cu­lui Popu­lar Româ­nesc „Ora populară (Floarea din gră­dină)” (Bucu­rești TVR 2, rea­li­za­tor Niculina Merceanu), Marele pre­miu la sec­țiu­nea Fol­clor la emi­siu­nea – con­curs „Cu pile, fără pile” (TvRM, rea­li­za­tor Car­men Fulger).

Alin Suce­veanu se dis­tanțează de alți interpreți ai muzicii populare printr-​o aură pozi­tivă care exclude total poza și vede­tis­mul, impunându-​se prin dem­ni­tate și pro­fun­zime. Muzica pe care o cântă dezvă­luie o fide­li­tate nede­zmin­țită față de auten­tic. Ele­men­tul cre­a­tor există totuși, dar cre­a­ti­vi­ta­tea nu rezidă în com­po­zi­ție, ci în interpretarea unică. Alin Suceveanu este cel care vor­bește cu flo­rile și cântă cu porum­beii. Pen­tru el, viața înseamnă doar transpu­ne­rea sen­ti­men­te­lor pe note muzicale, iar portativul este suspendat undeva sus, de albastrul nesfârșit al cerului. De aceea el își inter­pre­tează cân­te­cele în funcție de audi­to­riu, de dis­po­ziția pe care o are și, de fie­care dată, cântecul său va răsuna altfel. Cariera lui Alin Suce­veanu, deși aflată la început de drum, se poate spune fără tăgadă că însumează ani de muncă și cău­tări, de vise și spe­ranțe, dar și de împli­niri și realizări.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*