În frumosul început de primăvară al acestui an, la invitația doamnei Alexandrina Niță, am purces către sediul Direcției Județene pentru Cultură Ilfov, aflată în orașul Buftea. Aici am avut bucuria de a ne fi prezentate câteva artefacte posibil medievale descoperite de curând pe teritoriul acestui județ aflat în proxima vecinătate a capitalei noastre. Descoperirea acestor obiecte valoroase a fost făcută la începutul anului 2018, undeva pe raza comunei Vidra din județul Ilfov. Ele au fost detectate și extrase din sit de către domnul Guță Florin Daniel, arheolog amator „detectorist”, proprietarul unui detector de metale, dar și a autorizațiilor necesare pentru o astfel de acțiune responsabilă. Instituția de mai sus a procedat la aplicarea prevederilor Legii Nr. 182/2000, privind Protejarea Patrimoniului Mobil și a transmis bunurile descoperite Comisiei Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, pentru a indica instituția muzeală sau de specialitate căreia îi vor fi transmise pentru expertizare, conservare și restaurare. Inventarul descoperirii cuprinde următoarele obiecte: 1) din bronz: inel de damă, inel de bărbat, fragment de inel, ornament; 2) din alamă: capac tablă cu ornamente (posibile chipuri de daci cu căciula specific?) și 3) din fier: o spadă. Nu se cunoaște contextual în care au fost depozitate acestea în sol (depunere ritualică, inventar funerar, etc.).
Spada este o armă „albă” formată dintr-o lamă dreaptă cu două tăișuri, din gardă și mâner, cu care se poate tăia și împunge. Cuvântul provine din italiană (spada), care la rândul său se trage din latinescul spatha. „Ornamentul” din bronz este posibil să fie de la garda spadei, ca și „ornamentul – capac tablă” cu reliefuri incizate. Dacă studiem reliefurile aflate pe „ornamentul – capac tablă”, putem vedea pe o parte două posibile chipuri de luptători privind spre dreapta (ca „gemenii”, stând foarte apropiați, cu coifuri pe cap având vizieră, sau fiind purtătorii unei coafuri bogate; sau fiind chipuri de daci cu căciula specific, de tip frigian). Imaginea se repetă și pe cealaltă parte a „ornamentul – capac tablă” cu reliefuri incizate. Cel de al treilea symbol incizat pe „ornamentul – capac tablă” și aflat între cele două imagini umane este Crinului Getic Împărătesc (ca „boboc” al Pomului Vieții). Făcând o trecere generală peste aceste simboluri incizate, putem spune că mesajul lor este următorul: lumea noastră în materie se desfășoară în mod normal „de-a dreapta Tatălui”, dar periodic, la mai multe mii de ani, are loc o „întoarce spre izvoare” (symbol al căciulii dacice cu vârful întors, al spadei dacice cu vârful întors (sica), al lupoaicei dacice (zise romane) ce întoarce capul spre gemenii divini, spre a-i mușca – știind că lupul nu poate întoarce capul), adică spre „stânga tatălui”. Între acestea apare Crinului Getic Împărătesc, ca symbol al Fiului, al Delfinului, al celui ce va trece peste această încercare, a speranței. Astfel se termină o lume (sau un timp) și începe următoarea – „Nașterea din Nou”). Zona acesta temporală mai este cunoscută ca „zona Nodului” (Nodul lui Isis, Nodul lui Hercule, Nodul Gordian, Mărul lui Adam (ce ne va sta în gât), etc.). Atunci „timpurile” (nou și vechi) vor merge în paralel o vreme, iar oamenii vor umbla „ca beți” („dualitate”; timpul beției simțurilor (vederea dublă, durerile de cap, etc.); timpul lui Bachus, al lui Dionysos – cel sfârtecat de două ori de către Titani – spargerea formelor vechi).
Ca dovadă a perpetuării acestor simboluri geto – dacice milenare, avem „Sigiliul Cavalerilor Templieri”, cei cunoscuți ca și „Cavalerii Templieri – Sărmanii soldați ai lui Hristos și ai Templului lui Solomon” – ce apar după anul 1119, cu încuviințarea Papei. Acest sigiliu are reprezentat pe el doi cavaleri ce călăresc același cal spre stânga (istoricii spun că din cauza sărăciei). Odată aplicat pe un document (valorizându-se ca ștampilă) el apare inversat (cavalerii merg către dreapta de fapt), așa cum apar „gemenii” și pe „Ornamentul – capac tablă” de la Vidra. Privind mai atent putem spune „acest cal templier are opt picioare” (patru ale calului și patru ale cavalerilor – simbol „centaurul”) și ne putem duce cu gândul către simbolul getic al „Cerbul Sharabha”, cel cu opt picioare (de unde și „Ba – Sarabha”), ce apare pe cupele bitronconice (tip clepsidră – „Cupa Marii Uitări”) din argint de acum 2.500 de ani, aparținând Tezaurului Princiar al Frăției Getice descoperit la Agighiol (jud. Tulcea), dar și de cel de la Porțile de Fier (cupă aflată la Metropolitan Museum; SUA). Aici apare în relief „Cerbul Sharabha”, cel cu opt picioare (de unde și „Ba – Sarabha”), ce merge către dreapta. În coarne are capete de păsări, după hierogamia sacră pe care a avut-o cu Mama Gaya Vultureanca.
Făcând o trecere în revistă a pieselor arheologice descoperite pe teritoriul comunei Vidra din județul Ilfov, putem spune că acestea pot aparține unui inventar funerar, al unui posibil cavaler medieval.
Lasă un răspuns