„Wicked Clone” -ul de New York!

Wicked Clone / Clona Rea este realizat de Mihaela şi Gabriela Modorcea, Indiggo Twins, având la bază romanul Wicked Clone de Mihaela Modorcea, Proiectul Wicked Cloneeste amplu, conţine, în afara romanului, un volum de poezie, o piesă de teatru, un CD musical, un serial TV, acest show de care vorbim acum şi un proiectat film artistic. În concurenţa fantastică din America, din Manhattan, vârful artei mondiale, nu se poate pătrunde decât cu astfel de proiecte totale, arborescente, exhaustive. Premiera show-ului a avut loc la Lynn Redgrave Theater din inima New York-ului artistic.

Teatrul Lynn Redgrave este situat pe Bleeker Street și așa a fost numit multă vreme, Teatrul de pe Bleeker Street, înființat de marea actriță engleză Vanessa Redgrave, dar când sora sa, Lynn Redgrave (1943 – 2010), a murit de cancer, a pus teatrul pe numele ei. Și Lynn a fost o actriță colosală. Fișa ei artistică este impresionantă, a jucat zeci de roluri în filme, pe scenă, la televiziune, iar unele dintre ele au fost încununate cu premii Grammy, Emmy, Oscar și Tony. Părinții au fost actori, un frate actor, a fost rudă prin alianță cu celebrul regizor Tony Richardson, dar și cu actorul Franco Nero. Soțul ei, John Clark, cu care a avut trei copii, de asemenea, a fost actor. Familia Redgrave este celebră în lumea artei, are rădăcini străvechi privind cultura, teatrul în special.

Azi, Lynn Redgrave Theater este condus de directorul artistic Allan Buchman, care a văzut anterior spectacolul Wicked Clone și a fost de acord să-l includă în Culture Project, pe care l-a fondat, un program de proiecte nonprofit al teatrului, care e inclus în categoria Off-Broadway, celelalte două categorii fiind Broadway și Off Off Broadway.

Între timp, Mihaela a publicat romanul Wicked Clone, pe care este bazată piesa omonimă, respectiv povestea a două fete gemene născute în evul mediu transilvănean și care trăiesc azi în Manhattan, trecând prin transformări multiple, fantastice. Ceea ce impresionează în acest text este partea reală, faptul că fetele chiar sunt purtătoare în ființa lor a acestei realități transilvănene, pe care au transpus-o pe pământ american. Rădăcinile mele făgărășene, cu tot complexul de trăiri ale eresurilor mitologice, au căpătat în ființa Mihaelei și Gabrielei dimensiuni creatoare colosale.

Textul spectacolului ne vorbește despre arcul în timp pe care îl fac cele două gemene, una reprezentând Inocența, substanța pură a Sunetului Primordial, cealaltă fiind Clona Rea, care își urmărește sora și vrea să o lecuiască de această pecete originală. În poveste intervin foarte multe actualizări, în care se află până și președintele Obama, aflat de altfel într-un videoclip pe YouTube creat pe cântecul fetelor dedicat Preşedintelui. Magia textului este mereu alimentată cu minunile folclorului și mitologiei transilvănene, cărora li se adaugă aliaje din Shakespeare, Divina Comedie, Eminescu, Ibsen și Cehov.

Semnificativ pentru spiritul textului este titlul complet al romanului: Wicked Clone or how to deal with the evil, ca și cum ai putea face afaceri cu Diavolul, reprezentantul suprem al Răului. Dar e vorba despre un basm transpus în formula realismului magic, devenind o foarte originală adaptare liberă a mitului „viaţă fără de moarte şi tinereţe fără de bătrâneţe”, idee profund românească, materializată prin captarea imortalității, al cărei secret este conservarea purităţii.

Tot acest spectacol este cântat și dansat. Adică textul este impregnat cu momente de muzică și dans, de o mare densitate. Romanul însuși conține 21 de cântece incluse în poveste, așa cum sunt și eresurile sau ritualurile din folclorul transilvan care se referă la taumaturgie şi la mitologia Răului. Dacă cunoaşte notele, cititorul poate cânta aceste cântece, fiindcă are şi textele lor.

Evident, deși spectacolul este susținut în exclusivitate de Mihaela și Gabriela, în poveste apar și alte personaje, precum Dumnezeu, Lucifer, Vlad Țepeș, Shakespeare, Elizabeth I, dar și Prințul Charles, Frații Lumière, mari vedete de musichall, ca și personaje din lumea starurilor precum Mommy Doll, Rommy Horse, The Bee-Friend…, care, toate, se angajează să lupte cu Răul, prin mijloace metaforice și conflicte pline de suspans, în care se îmbină inocența și măreția.

Și ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, dimensiunea spirituală a spectacolului este supradimensionată cu imagini cinematografice (romanul e subintitulat „a cinema novel”), care se derulează pe un ecran mare, cât toată scena. În fond, așa cum au explicat fetele la sfârșit, când a avut loc un dialog cu spectatorii, este vorba – în această cinematică epopee – despre Love, despre dragoste, care rezultă din firul extraordinar de alunecos al îmbinării dintre real și fantastic, creând pe dedesubt, în subconștientul spectatorului, o pânză freatică, un păienjeniș poetic, o ţesătură de dramă și mitologie, de lirism și modernitate a versului liber, de ground și prospețime, care inundă și eliberează sufletul.

Acest fapt se vede și în volumul de poezie scris de Mihaela tot cu acest titlu, Wicked Clone, care se referă la tema renașterii prin artă, prin cuvânt. Omul obosit al acestui secol galopant are nevoie de o renaștere a inimii sale greu încercate, gâfâinde, de un rebotez spiritual, care să-i refacă identitatea pierdută, care să-l redea umanului din el, căzut, decăzut. Poeții blestemați ai începutului de secol 20 sunt aici răzbunați, în această poezie a începtului de secol 21. Biblia și lirica shakespeariană sunt, într-un fel, rescrise de Mihaela și susținute de Gabriela cu vigoarea ei ardentă, cu pasiunea ei exprimată demoniac prin muzică și dans.

Însă pentru show, componenta cinematografică era vitală. Ea este fundalul necesar în care spectatorii americani văd istoria României, cu momentele ei mitice, mistice și religioase, așa cum le-am surprins eu în ciclul „Istoria culturii românești din perspectivă religioasă”, 47 de filme, realizate la TVR. Din ele, fetele au extras momente semnificative, cărora le-au adăugat noi filmări realizate de ele în America. Fascinant este momentul când Mihaela, după momentul istoric al bătăliilor lui Vlad Țepeș, vine la New York și țărăncuța pe care o vedem, în haine populare, cu broboadă și opincuțe, cu un coș de nuiele și nelipsitul ei cojocel făgărăşean pe braț, descoperă Times Square, cu puzderia lui de reclame strălucitoare și cu forfota mulţimii, a oamenilor de pretutindeni. Din focul bătăliilor întunecate, ea cade, deodată, în marea de lumini a acestui paradis terestru, considerat locul cel mai luminat de pe pământ. Șocul este cu adevărat puternic, fiecare dintre cei care văd New York-ul prima oară se recunoaște în această memorabilă secvenţă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*