Trusa de magie geto-dacică din necropola de la Zimnicea (sec. IV – II î.Hr.)

În patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman se află și seria de obiecte reunite sub denumirea de „Trusa de magie geto-dacică”. Cum a fost descoperită acesta? Între anii 2007-2009 cercetările arheologice făcute în situl arheologic Zimnicea, în zona „Câmpul Morţilor”, au condus la descoperirea a 51 de morminte de incineraţie geto-dacice. Aici a fost  scos la lumină „Complexul 26”, care a fost cercetat în anul 2008, fiind format dintr-un set de obiecte miniaturale ce face parte din seria „truselor de magie”. A fost descoperit la adâncimea de – 0,32 cm şi cuprinde 28 de piese făcute din lut, piatră, cochilie şi os. Din lut au fost realizate două discuri (formă rotundă specifică altarelor geto – daco – trace, dar și a turlelor bisericilor noastre ortodoxe) şi un jeton de formă dreptunghiulară (ca și în cazul „Tăblițelor de la Tărtăria”, forma dreptunghiulară – pătrată reprezintă lumea noastră desfășurată, iar peste ea se suprapune Cealaltă Lume care este rotundă – octogonică (capacul)). Toate trei sunt decorate cu incizii (ar trebui să fie descifrată simbolistica acestor incizii). Mai sunt cinci vase miniaturale (două întregi, unul întregibil şi restul doar fragmente; ca niște vase-canope), o „zornăitoare” (gen clopoțel, care „dă semnalul”), două obiecte tronconice (piramidale), şase obiecte de formă ovală şi elipsoidală, o figurină antropomorfă (Omul, Preotul, Zeul), patru mărgele de lut perforate (mărgele), un obiect de formă unghiulară şi unul de formă sferică. La acestea se mai adaugă un astragal de ovi-caprină, o cute de piatră, o pietricică albă, sferică uşor aplatizată şi o cochilie de melc marin – Murex. Piesele descoperite erau grupate şi chiar suprapuse, fapt ce sugerează că iniţial au fost puse într-un săculeţ din material textil ori din piele. „Trusa de magie” face parte din necropola getică de la Zimnicea datată între secolele IV – II î.Hr. (acum 2400 de ani) şi este integrată mediului funerar respectiv, fiind utilizată ca element funerar. În aceeaşi necropolă au mai fost descoperite de-a lungul întregii perioade de cercetare cinci seturi cu obiecte miniaturale şi alte şapte morminte cu piese miniaturale.

Pe teritoriul României seturi de piese miniaturale s-au mai găsit la Cetăţeni, Budureasca, Dorobanţu. Descoperirile de acest fel sunt mai numeroase la sud de Dunăre, evidenţiindu-se cele de la Asenovgrad, Bugeac, Ciucurova, Drumevo, Dunavăţul de  Sus, Duvanli, Enisala, Jankovo, Kabile, Kjolmen, Koprinka, Kralovo, Oriahovo, Pajduško, Pomorie. În privinţa funcţionalităţii pe care aceste obiecte ar fi avut-o în epocă, s-a considerat inițial că sunt jucării, ori instrumente ale unui cult popular cu valenţe tămăduitoare, practicat de diferite persoane care se ocupau cu magia. Abia mai apoi s-a considerat că „Trusele” şi mai ales figurinele antropomorfe ar fi fost utilizate cu precădere în sfera magiei şi a vrăjitoriei, servind săvârşirii unor practici magice destinate populaţiei obişnuite, de rând. Tradiţiilor rituale ce ar fi implicat utilizarea acestor obiecte de cult cu valenţe magice, apotropaice, în diverse împrejurări cotidiene, le-au fost atribuite rădăcini ce coboară până în eneolitic. Alteori, „truselor” le-au fost conferite funcţii magice şi religioase legate de cultul unei aşa-numite Mari Zeiţe Mame, de cel al vegetaţiei, fertilităţii, al vieţii şi al morţii, conex cu renaşterea naturii. Oricum, ceea ce rămâne este faptul că „trusele de magie” apar cu predilecţie în mormintele de femei, fapt ce i-a determinat pe mulţi arheologi ce au studiat această temă să afirme că mormintele cu seturi de piese miniaturale ar fi aparţinut unor vrăjitoare, tămăduitoare, prezicătoare sau chiar preotese. Prezenţa „truselor” în inventarul funerar ar marca „profesiunea” avută de defunct în timpul vieţii sau exprimă necesitatea de a asigura celui mort o protecţie specială în lumea de dincolo. De asemenea, ca și în cazul mormintelor de războinici în care se găsesc armele acestuia (uneori spadele sunt îndoite – scoase din uz, să nu poată fi refolosite), tot astfel, în mormintele celor ce folosesc „trusele de magie” se regăsesc și „obiectele” muncii lor. Spre a putea să le folosească și pe celălalt tărâm, sau într-o viață viitoare. Cine vizitează Muzeul Judeţean Teleorman poate admira întregul inventar al unei asemenea „Truse de magie geto-dacică”. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*