Sanctuarul miniatural de teracotă descoperit la Căscioarele (jud. Călărași) – 6 500 de ani vechime

În localitatea Căscioarele (jud. Călărași), pe insula „Ostrovelul” urmele de locuire sunt prezente încă din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologilor efectuate aici au scos la iveală locuințe și artefacte ale culturii Gumelnița. Săpând mai în adâncime față de nivelul la care sunt situate urmele satului gumelnițean dezvelit în întregime, arheologii au făcut la Căscioarele și alte descoperiri – unele de o deosebită valoare, adevărate unicate ale  patrimoniului civilizației străvechi de pe teritoriul Romaniei. Astfel, în cel mai vechi nivel de locuire a purtătorilor culturii eneolitice Gumelnița, printre resturile unei case situate aproximativ în centrul așezării, a fost descoperit modelul miniaturizat al unei constructii cu evidente calități cultice.

Realizat din lut ars și înfățișând un soclu paralelipipedic prevăzut cu două rânduri de ferestre circulare, decorat pe față cu liniile orizontale paralele incizate – pe care stau înșirate „patru case” (temple) – și ele decorate deasupra frontoanelor și la colțurile acoperișurilor cu „coarne de consacrație”, simboluri falice ale unui cult bărbătesc al rodirii și al forței. Arheologii au încadrat acest splendid artefact uman în cadrul culturii Gumelnița, orizontul anilor 4.500 – 4.200 î.Hr. Deși asemenea modele de sanctuare miniaturizate au apărut și în alte stațiuni gumelnițene, exemplarul de la Căscioarele este, neîndoielnic, cel mai interesant prin forma sa unică și simbolismul său. Dacă privim cu atenție din față, apoi din profil silueta sanctuarului de la Căscioarele putem spune că acesta are o formă ce ne poate duce cu gândul la o celebră arcă a lui Noe, hibrid între vapor și submarin, dar și unica șansă de salvare din încercările unui posibil potop planetar. Ferestrele rotunde au forma unor posibile hublouri etanșe, iar așa zisele coarne de consacrație aflate la partea superioară pot simboliza forma specific a corăbiilor ce „taie apa”. Cele patru construcții aflate pe puntea „vaporului” (templele), pot fi spații pentru adăpostirea oamenilor și animalelor selectate spre a fi salvate. Aflat în prezent în colecțiile Muzeului Dunărea de Jos din Călărași, acesta poate fi admirat de către cei interesați. Acest model din teracotă al unui sanctuar (templu), care prezintă un adevărat rafinament arhitectonic pe care templele elene îl vor atinge după mii de ani, vorbește despre imaginația și creativitatea strămoșilor noștri. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*