„Aveţi grijă de voi şi de sufletele voastre!”

Pe malurile unui fluviu european mult cântat cu valurile sale – Dunărea – , la Călărași, s-a născut pe 03.11.1987, fiul lui Dionise, botezat Cristian Anton. Creștea frumos, plimbându-se printre sălciile de malul dunărean, și visând la o carieră de artist. În perioada 2002-2006 urmează cursurile Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Călărași, iar apoi dă frâu liber dorințelor sale și se înscrie în cadrul Trupei „Trepte” coordonată de către actorul Ștefan Nițu. Încurajat de rezultatele obținute aici, se înscrie la Facultatea de Teatru din cadrul Universitatii Spiru Haret din București. Aici, după ce este declarat admis, este repartizat la clasa profesoarei și marii actrițe Margareta Pogonat, asistată îndeaproape de Cristi Toma. În perioada 2008-2011 lucrează la șlefuirea caracterelor dramatice pe care le primește ca „temă” din partea catedrei. Astfel „joacă” Hamlet din „Hamlet” de William Shakespeare, în regia și îndrumarea artistică a Margaretei Pogonat, apoi rolul Petruchio, în piesa „Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare (regia Margareta Pogonat), Tipătescu, din piesa „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale (regia Margareta Pogonat) și Astrov în spectacolul cu piesa „Unchiu Vanea” de A.P. Cehov (regia Margareta Pogonat). Pentru că dorește perfecționarea în forma sa cea mai pură, urmează în perioada 2011- 2012 un curs de masterat în „Arta actorului” în cadrul aceleiași prestigioase universități bucureștene, la clasa recunoascutei profesoare Adriana Popovici.

În paralel cu aceste cursuri el repetă la mai multe spectacole dintre care amintim: Azilul de noapte” de Maxim Gorky, rolul Vasca Pepel (regia Margareta Pogonat), „Fericire” de Katherine Mansfield, rolul Harry (regia Monica Ianoși) și „Dragostea totdeauna” (commedia dell’arte) de Ada D’ablon, rol Doctor Grațiano (regia Margareta Pogonat). Spectacolele se joacă pe diferite scene: la Teatrul Masca, la Sala Rapsodia, la Teatrul Nottara, etc. Încă din anul 2010 acceptă să intre în cadrul repetițiilor la piesa „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare, în regia lui Cristian Toma, primind rolul lui „Bottom”. Spectacolul are un succes aproape nesperat și se va juca în București (Sala Rapsodia), în provincie, dar și pe scena Sălii Palatului. Ilustraţia muzicală a piesei este asigurată „live” de către trupa „La Strada”. Despre piesa „Visul unei nopţi de vară”, creată cel mai probabil între anii 1595 și 1596, putem spune că este una dintre primele comedii ale lui Shakespeare. Intitulată şi „Comedia dragostei”, piesa transpune expresiile unora dintre temele frecvent folosite în opera dramaturgului englez si anume: intriga în iubire, visul versus realitate, imaginaţia si creativitatea. Comedia prezintă aventurile a patru tineri îndrăgostiţi din Atena şi ale unui grup de actori amatori, într-o pădure locuită de spiriduşi. Cuplurile de îndrăgostiţi, Lysander şi Hermia, Demetrius şi Helena, devin victime ale unor intrigi ţesute de duhurile pădurii, spiriduşi şi zâne. Urzelile acestora şi în special ale spiriduşului Puck duc la dese schimbări de stare şi de sentimente ale personajelor care trec foarte repede de la iubire la ură şi de la prietenie la gelozie. Toate acestea creează situaţii inedite şi foarte comice în care se vor afla nu numai tinerii îndrăgostiţi, dar şi grupul de actori amatori care repeta o piesă ce urmează a fi jucată în cadrul ceremoniei nunţii lui Tezeu, ducele Atenei şi a Hippolytei, regina amazoanelor. Dacă „Visul unei nopţi de vară” ar trebui caracterizat printr-un singur mesaj acela ar fi „o lume condusă de imaginaţia creativă care leagă supranaturalul de natural, spiriduşii de pamânteni, fantezia şi umorul de dragoste şi căsătorie”.

Apare și în spectacolul „Încurcă lume” de A. De Herz, în rolul Bungrăzescu (regia Cătălin Bugean). „Încurcă lume” este o comedie de mare succes, care vorbeşte despre caracterul oamenilor, despre acţiunile lor, petrecute atât în trecut cât și în viitor. Se joacă în Clubul „La Scena”, la Teatrul Coquette, pe terasa „La Barba Neagră”. Participă la festivaluri, precum „Stufstock” (2012), „Militari Fest” și este selectat oficial în cadrul Festivalului „Maratonul Teatrului Independent Bucharest Fringe” – Ediția a II-a (2012). Aici primește „Premiul pentru cel mai bun spectacol”.

Actorul începe colaborarea cu marele regizor de teatru Mihai Lungeanu, colaborare care va deveni de lungă durată și va fi fructuoasă din punct de vedere artistic. Astfel apare spectacolul cu piesa „Variațiuni enigmatice” de Eric Emmanuel Schmit, unde interpretează rolul Eric Larsen (regia Mihai Lungeanu) și joacă alături de Ștefan Nițu. Doi actori, un regizor şi o scenă, cea a Teatrului „Aurel Elefterescu” din Călăraşi. „Variaţiuni enigmatice” de Eric Emmanuel Schmitt, este un text de excepţie, jucat vreme îndelungată şi pe scena Teatrului Nottara de doi mari actori, Mircea Diaconu şi Alexandru Repan, cu casa închisă. De data acesta acest text s-a lăsat „răsfoit” într-o altă formulă de către actorul Cristi Dionise, fost membru al trupei „Trepte”, şi a profesorul său, cel care l-a ajutat să descifreze ABC-ul teatrului pe când era în liceu, actorul Ştefan Niţu. Proiectul şi regia poartă semnătura regizorului Mihai Lungeanu. Un alt spectacol savuros este „O comedie despre insomnie” după texte de Dumitru Solomon, unde Cristi Dionise joacă rolul Erasm, în regia lui Mihai Lungeanu. Spectacolul este o comedie savuroasă despre insomnia unui bărbat care nu se ridică la noile standarde ale soţiei sale, proaspăt „culturalizată”. Erasm şi Rodica Vasiliu întâmpină prima lor problemă conjugală, pe care încearcă să o rezolve cum pot şi ştiu ei mai bine. Acțiunea este cât se poate de simplă, dar schimbările de situaţie fac deliciul spectacolului. „Este o piesa la care se râde foarte mult și datorită faptului că spectatorii se regăsesc în modul în care reacționează cei doi în fața „problemei conjugale” cu care se confruntă. Regizorul a surprins foarte bine aspectele vieții de cuplu, iar actorii și-au intrat foarte bine în rol. Erasm și Rodica se comportă exact ca un cuplu din viața reală. Ea este la început nervoasă, agitată și încearcă să-și impună punctul de vedere ridicând vocea și amențindu-și soțul. El încearcă să aplaneze conflictul până la un moment dat… de acolo totul este comedie.” (Paul Duțu- blogger). Distribuţia spectacolului este formată din Erasm Vasiliu – Cristi Dionise și Rodica Vasiliu – Claudia (Dionise) Drăgan (absolventă a cursului de masterat Artă Teatrală din cadrul Universității Spiru Haret – Clasa Adriana Popovici). Spectacolul se joacă la Teatrul Coquette din București, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj, la „Teatru Roșu” (în „BackYard Garden & Pub”), la Iași, etc. Un alt spectacol teatral este „Textul – înainte de toate” de Doru Motoc, unde Cristi Dionise joacă rolul Actorul (regia Mihai Lungeanu). Distribuția spectacolului este următoarea: Regizorul – Sebastian Vâlcea (absolvent al Facultății de Teatru – Universitatea Spiru Haret); Actorul – Cristi Dionise; Actrița – Raluca Grumăzescu (absolventă al Facultății de Teatru – Universitatea Spiru Haret);  Tanti Gherghina – Claudia (Dionise) Drăgan (absolventă a cursului de masterat Artă Teatrală din cadrul Universității Spiru Haret – Clasa Adriana Popovici; Titi: Rareș Zimbran (absolvent al Facultății de Teatru – Universitatea Spiru Haret). Acest spectacol este și prima producție a echipei Teatrului Portabil, fiind o piesă despre lumea teatrului, sau lumea din teatru, acel micro-univers care va exercita mereu asupra publicului o fascinație de netăgăduit. Lumea oamenilor de teatru a rămas aceeași, chiar dacă actorii și regizorii contemporani își desfășoară activitatea în spații neconvenționale, lipsite de grandoarea vechilor scene italiene, iar spectacolul nu se mai devoalează de după cortine grele de catifea roșie. Spectacolul se  joacă la Teatrul „Godot-Sub-Scenă”, Ceainăria „La un ceai”, Teatrul FIX – Iași, Teatrul de Pică, etc. Un alt spectacol este „Șomer  la doi patroni”, adaptare după piesa „Truffaldino, slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, unde interpretează rolul Truffaldino (regia Mihai Lungeanu). Alt spectacol este „Întoarcerea zidarului” de Dan Tărchilă, unde Cristi a primit rolul Călugărului (regia Marian Ciripan), care s-a jucat în turneu la Teatrul Național din Timișoara, apoi în cadrul Festivalului „Filocalia” din Arad și la Iași, în cadrul serilor „Doxologia”. Sub bagheta aceluiași regizor Marian Ciripan a apărut și spectacolul „Plecare fără întoarcere”, dramatizare de Marian Ciripan după romanul „Ultimul Constantin” de Ileana Toma, unde Cristi a primit rolul Kuciuk Selin. Acesta, având ca temă martiriul Sfinților Brâncoveni, a fost prezentat la Iași (serile „Doxologia”), în Parohia Șerban Vodă – București, la Centrul Cultural Mioveni, Teatrul Național Timișoara (cu binecuvântarea Patrarhului Daniel), Teatrul „Regina Maria” din Oradea, Casa de Cultură din Făgăraș, la Arhiepiscopia Râmnicului, la Teatrul de Vară – Bacău, etc. Seria de spectacole poate continua pentru actorul Cristi Dionise cu „Complotul amantelor” după piesa „Complotul” de Ioan Drăgoi (rolul Comisar Vâjâială; regia Marian Ciripan; Compania de Teatru „Civic Art”). Acesta s-a jucat la Simeria (locul unde a studiat liceul autorul), în școlile din Sectorul 2, la Centrul Cultural MIRA, etc. „Învățăturile lui Zaharia Trahanache către fiul său, Zăhărel” de Marilena Dumitrescu, avea să fie un nou spectacol pentru Cristi Dionise, care va juca rolul Farfuridi (regia Ingrid Bonța), la Teatrul Dramaturgilor Români din București. Dar, așa cum îi stă bine unui adevărat artist, Cristi abordează cu nonșalanță și câteva roluri de basm, respectiv Regele, Zmeul și Căpcăunul din spectacolul „Prâslea cel voinic și merele de aur” după Petre Ispirescu (regia Ingrid Bonța); la Teatrul Coquette. Distribuție: Claudia Drăgan, Cristian Dionise și Alexandru Mandu, cu toții fiind absolvenți de Spiru Haret. Tărâmul basmului este fascinant, așa că urmează un alt basm dramatizat: „Păzitoarea de gâște și falsa prințesă” după Frații Grimm, unde Cristi va primi rolul Prințului Albert (Teatrul Coquette). Acesta este un spectacol cu mult umor, duioșie și imaginație despre puterea adevărului, în care binele învinge, după frumoasa tradiție a basmelor clasice.
Dustribuța aduce în scenă pe Ovidiu Ușvat, Ruxandra Bălașu, Claudia Dionise și Cristi Dionise.

În lumea cinematografiei Cristian Dionise apare în multe producții gen scurt – metraj, precum: „Fără petale” (rol principal: Claudiu Zăpadă; regia Cristian Oancea), „Pentru Mona” (rol secundar: Marius; regia Alexandra Băilă), „Apartamentul 26” (rol principal: Adi Bala; regia Alexandra Băilă), „Interior” (rol principal: Băiatul; regia Bianca Rotaru), „Don’t worry be happy” (rol principal: Pictorul; regia Ruxandra Manea), „Nouă sute” (rol principal; regia Răzvan Jelea), „13” (rol principal: Anticarul; regia Alex Popa și Andra Vișan), „Borderline”, rol principal: Soțul; regia Valentin Ruscan), etc.

În reclame Cristi este deja un chip arhicunoscut. Sigur l-ați văzut în spoturile Toshiba „Coke can boy” (rol principal), sau „Millenium Bank” (rol secundar: Biciclistul), Kia Motors (rol principal: The Driver), Bere Ciuc (rol secundar: Persoană petrecere), Maggi (rol secundar: Student), Bere Ciucaș (rol secundar: Prieten), Vodafone (rol principal: Băiat bar), Focus Sat (rol principal: Fiul), Hochland (rol principal: Bucătar), McDonalt’s (rol principal: Business man), Ideea Bank (rol principal), Caranda (rol principal), Digenzym (rol principal), Vodafone (rol principal: Spiridușul blocului), etc.

Dacă îl vom întreba cum a început acest pasiune acaparatoare pentru teatru, el ne va răspunde astfel: „Toată pasiunea mea pentru teatru a început în timpul liceului, atunci când pe holurile şcolii am văzut un afiş pe care scria „Casting – trupa de teatru a Călăraşiului“ şi am zis „Hmm, de ce nu?”. Aşa că am mers la casting, am recitat o poezie şi am rămas în trupa de teatru „Trepte” timp de trei ani, vreme în care am jucat în trei comedii de succes („Sforăie în locul meu”, „Sentimente” şi „Încurcă lume”) pe care publicul le-a savurat cu mare plăcere la fiecare reprezentaţie. Iar eu în acest timp simţeam că nu mai vreau să cobor de pe scenă. Acelaşi lucru se întâmpla şi în timp ce pregăteam piesele. Abia aşteptam să se facă vineri şi să merg la repetiţii pentru a lucra acele personaje cu atâta pasiune şi bucurie, încât simţeam în momentele respective că nu mai există nimic altceva în afara teatrului. Deci, pentru a reveni la întrebare, teatrul înseamnă pentru mine o sursă de puritate, bucurie, inocenţă, o evadare din rutină şi cotidian, o modalitate în care-ţi laşi liber copilul din tine şi uiţi de tot ce te înconjoară. Este mai mult decât o meserie, teatrul trăit ca o meserie devine un drog pe care dacă nu-l mai administrezi, începi uşor-uşor să-ţi pierzi identitatea şi să mori puţin câte puţin în interiorul fiinţei tale. De aceea, trebuie practicat în mod constant, şi dacă este corelat cu viata personală, devine una dintre cele mai bune şi rapide metode de evoluţie a omului, pe toate planurile vieţii”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*