Izvor de apă vie…

Cuvântul „Glina” este de origine slavă și înseamnă „lut”, adică pământul bun din care se fac oalele, dar și „țarină”, „pământ”, „moșie”, de unde și denumirea mai veche a satului de „Glina – Gherman”, adică „Moșia lui Gherman”, vechi proprietar în acest sat. Comuna se află în sud-estul județului, la sud-est de București, pe malurile râului Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua de centură a Bucureștiului, iar în extremitatea nordică a comunei începe autostrada București–Constanța, care are lângă satul Cățelu o ieșire pe șoseaua de centură. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei era împărțit între comuna Bobești-Bălăceanca (satele Glina-Gherman, Glina-Macri și Manolache) și comuna Dudești-Cioplea (satul Cățelu).  În perioada interbelică, situația s-a menținut la fel, satul Glina formându-se din contopirea satelor Glina-Gherman și Glina-Macri. În 1950, teritoriul actual al comunei a fost inclus în raioanele Tudor Vladimirescu (satele Manolache și Cățelu) și Nicolae Bălcescu (satul Glina) ale orașului regional București. În 1968, comuna Glina apare formată din toate cele trei sate, drept comună suburbană a municipiului București.

În 1981, a fost eliminat conceptul de comună suburbană, comuna Glina devenind parte a Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Până la împărțirea administrativă din anul 1968, comuna a purtat mai multe nume, după cum urmează: până în anul 1937, comuna s-a numit Bobești-Bălăceanca; după anul 1937, satele Glina, Bobești, Șerbănica, Manolache și Cățelu se separă de Bălăceanca sub denumirea Cățelu; după anul 1968, localitatea este numită Glina.

Ca istorie, zece obiective din comuna Glina sunt incluse în lista monumentelor din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Toate sunt clasificate drept situri arheologice, comuna fiind un centru important de situri arheologice, în satul Bălăceanca din comuna vecină Cernica fiind găsit un sit ce chiar a dat numele „Culturii Glina”. Trei situri vechi arheologice se află la Manolache, patru la Glina, două la Cățelu și unul foarte aproape de Bălăceanca. Terasa înaltă a Dâmboviței a fost locuită din cele mai îndepărtate timpuri. Pe movila de la Glina s-au descoperit pentru prima oară vestigiile unei culturi materiale datând din epoca bronzului (cca. 1700 î.Hr.) și care din acest motiv a fost desemnată cu numele de „Cultura Glina”. Creatorii acestei civilizații, identificați și în alte părți ale țării (Dealul Melcilor din Brașov, în anumite zone din Oltenia) se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor și foloseau unelte și arme din bronz. Prima atestare scrisă a numelui „Glina”, cunoscută până astăzi, se găsește într-un document emis de Petru Vodă cel Tânăr în 1563, prin care se întărea dreptul unui fiu al lui Pădure Logofăt, asupra unui ogor în Glina. La sfârșitul secolului al XVI-lea, satul, la fel ca și alte așezări învecinate, erau închinate Mănăstirii Plumbuita. Un secol mai târziu, în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), documentele amintesc de Radu Logofătul Glineanu.

Biserici – așezăminte creștin – ortodoxe, aflate pe raza localității sunt în număr de patru. Avem astfel Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Glina. Istoria acestei biserici este deocamdată incompletă, deoarece nici un document nu vorbește despre întemeierea ei. Nu s-a păstrat nici o pisanie veche, și nici bătrânii satului nu cunosc prea mult din trecutul ei, spunând, pe la jumătatea secolului trecut, că așa au pomenit-o. Într-un anuar al Casei Bisericii, întocmit în anul 1909, se spune că biserica satului Glina a fost construită în anul 1700 și a fost reclădită în anul 1890, fără a specifica pe ce documente se sprijină informația și nici care au fost ctitorii ei. Cel mai vechi document care se găsea în biserică este unul de pe la jumatatea secolului tre­cut – o însemnare pe coperta interioară a unei cărți -, făcută în anul 1832, de preotul slujitor al acestei biserici. Biserica „Sfânta Treime”, din Bobești are o pisanie ce ne dezvăluie următoarele: „Cu mila si cu ajutorul dumnezeiesc, acest sfânt și dumnezeiesc lăcaș din temelie s-a radicat de dum-lui vel bar Constantin Bălăceanu și de dum-ei băneasa Sultana Bălăcean, denpreună cu fiii dumnealor, dum-l biv vel hatman Ștefan Bălăcean, dum-l biv aga Constantin Bălăcean și dum-l biv vel comisu Ioan Bălăcean și de dumnealui Grigorie Bălăcean, spre slava și cinstea Sfintei Troițe, la leat 1825 august 30, în zilele luminatului Grigorie Dimitriu Ghica Voivod și a Prea Sfințitului Mitropolitului Grigorie Dimitrie Pietrarul.” Biserica „Sfântul Nicolae” din Cățelu se află pe malul nordic al râului Dâmbovița. Pisania sa spune „…cu voia Tatalui, cu puterea Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt, ziditu-s-a acest sfânt lăcaș cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, de către enoriașii parohiei și cu ajutorul material al familiei Ștefan Hagi Moscu”, la mijlocului veacului al XIX-lea. După bombardamentul din data de 4 aprilie 1944, pe ruinele rămase ale vechii bisericii s-a zidit noua biserică, de către enoriași. Mai există și Biserica „Sfânta Parascheva” din Manolache. În Glina avem un spectaculos Monument al Eroilor căzuți la datorie în timpul Primul Război Mondial (1916 – 1918).

Școli aflate pe teritoriul comunei Glina sunt trei, iar grădinițe tot trei, respectiv Școala Gimnazială nr.1 Glina cu Grădinița nr. 1 – Glina (cu program prelungit), Școala nr.2  cu Grădinița Cățelu – Glina, și Școala Gimnazială nr.3 Bobești- Glina cu Grădinița nr.3 Bobești- Glina. Nu există informații privind existența sau perpetuarea unor tradiții în zonă. A existat un obicei în trecut („Olaliile”), numite și „Focurile de Lăsata Secului”. Ca și eveniment local important avem Ziua localității ce se sărbătorește pe 8 septembrie. Nu există informații privind existența unor  meșteșugari locali. Ca și Cercuri de creație, avem în școlile din localitate Atelierul de Teatru „Alter Ego”, Grupul de Fluierași „Flautul Fermecat” și Corul de fete „Angeli”. Aici apare și o Revistă Școlară, periodică. Mai sunt promovate pe plan local expoziții de pictură tematică și concursuri de dansuri sportive

Ca și locații de spectacol sau activități culturale, în comuna Glina avem Casa de cultură (modernizată, cu o capacitate de 255 locuri) și o bază sportivă, cu teren de fotbal (AS. „Club Sportiva” Glina). În fiecare unitate de învățământ există un teren de sport, dar și săli de clasă unde se pot susține mici evenimente culturale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*