Pentru cei care îi trec pragul, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, cel care este situat pe strada 9 Mai la nr.7 din municipiul Bacău (denumire „moștenită” de la „băcăuca”, sau „ba – căuc” – „ba – năuc”, ca refuz al acceptării perioadei de sfârșit al timpului și începutul celui nou (locul Nodului lui Isis), timp al bulversărilor, al beției lui Dionysos, al venirii zeilor-mascaților) are surprizele sale. În primul rând acest muzeu beneficiază de o clădire nou construită, inaugarată în anul 1996.
Cladirea muzeului este structurată pe patru nivele. Primul nivel situat la parter găzduiește o expoziție de aparatură foto veche intitulată „Tehnica fotografică de-a lungul timpului”, acceasta aparținând Colecției Marandici. Cel de al doilea și al treilea nivel este reprezentat de secția de istorie-arheologie, iar ultimul nivel este dedicat secției de etnografie. În continuare voi prezenta secția de istorie-arheologie care este structurată în 3 secțiuni mai importante și anume: epoca neolitică, reprezentată prin cultura Precucuteni și Cucuteni, epoca antică reprezentată prin obiecte descoperite în cetățile, așezările și necropolele dacice din județ, iar ultima, epoca medievală reprentată în acest muzeu de un număr foarte mare de tezaure monetare, în special tezaure cu monede turcești. Revenind în timp, perioada neolitică este forte bine reprezentată de ceramica Culturii Cucuteni și Precucuteni, frumos ornamentată și pictată cu alb și roșu.
Statuetele antropomorfe feminine (unele incizate, altele pictate) sunt nelipsite în cadrul acestei culturi, de ele fiind strâns legate Cultul Zeiței Mamă, cea care de multe ori tronează pe „scaunul de domnie”. Printre artefactele ce intrigă și își caută semnificația și semnificantul se află și altarul antropomorf descoperit la Trebeș. Chipul uman poate reprezenta zeul care susține lumea (zeul care doarme; cel crezut mort). Materialul litic este reprezentat prin topoare perforate și neperforate, dălți, așchii de silex (răzuitoare, etc.), vârfuri de săgeată și lance, etc. Despre casele oamenilor neolitici (reconstituire aexistentă și în muzeu, în spașiul expozițional) putem aminti aici procedeul de construcție. Deobicei aceasta este de formă rectangulară, cu una sau două camere, în cazuri mai deosebite și cu etaj. Casele erau ridicate pe pari înfipți în pământ, aceștia având o împletitură de nuiele pe care se lipea lutuiala. Nu de puține ori pe chirpicii caselor s-au descoperit urme de pictură identică cu cea de pe vase. Podeaua era realizată din straturi de pietriș peste care se adăuga lutuială sau chiar butuci întregi de lemn. În epoca bronzului s-au practicat atât mormintele de înhumație, cât și cele de incinerație. În muzeu se află reprezentat un mormânt în care persoana a fost așezată în poziția „chircit”, ca o tradiție a vremurilor de mult apuse. Inventarul funerar al unor asemenea morminte este compus în special din podoabe de bronz, precum brățări, cercei, ace de păr etc.
O mare parte a obiectelor din epoca de înflorire a dacilor au fost descoperite în marile așezări de tip „dava” de pe malurile Siretului, respectiv Zargidava și Tamasidava, așezări care au fost menționate și de Ptolemeu în ale sale istorii. Remarcăm aici ceramica dacică lucrată foarte frumos cu roata. Obiectele de bronz descoperite în marile așezări dacice și-au găsit și ele locul în vitrinele acestui muzeu. Astfel putem admira fibule de bronz și de argint, brățări, piese de harnașament, vase de ritual, etc. Poate o caracteristică a acestui muzeu este cea legată de numărul mare de tezaure monetare expuse, tezaure aparținând epocii antice, cât și epocii medievale. Dintre acestea putem menționa Tezaurul de la Măgura, care este compus din sute de monede romane imperiale, multe dintre ele păstrate în stare foarte bună.
Spațiul expozițional al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, cel care este situat pe strada 9 Mai la nr.7 din municipiul Bacău, care se întinde pe toate cele trei etaje, în vitrine bine organizate și valorizate, va satisface gusturile turiștilor și al iubitorilor de istorie. Totul este să îi treceți pragul! (G.V.G.)
Lasă un răspuns