„Zeul mascat” sau „Vasul antropomorf de la Vitănești”

În colecțiile Muzeului Judeţean Teleorman se află printre alte artefacte preantice prețioase și cel numit „vas antropomorf eneolitic” („Zeul Mascat”) descoperit pe şantierul arheologic de la Vităneşti, punctul „Măgurice”, în campania de săpături din anul 2008. Acest „vas antropomorf” este lucrat dintr-o pastă fină, cu nisip de granulaţie mică folosit ca degresant. Are o înălţime de 13 cm, un diametru maxim de 11 cm, în timp ce diametrul la gură, identic cu cel de la bază, este de 4,2 cm.

Vasul are o formă bitronconică cu umărul rotunjit şi gâtul înalt, tronconic şi baza uşor concavă. Buza vasului este puţin deteriorată din vechime. În zona diametrului maxim al corpului vasului sunt modelate două braţe, îndoite de la cot şi ridicate vertical, în aşa-numită poziţie a orantei (a rugă îndreptată spre cer). Partea superioară a braţului drept şi în zona cotului sunt rupte din vechime. Palma braţului stâng a fost modelată doar cu trei degete (trinitatea). Sub buză, în zona gâtului, vasul are aplicată o faţă umană formată dintr-o bandă îngustă de lut, care apare ca o „mască” (zeul mascat; alaiul mascaților ce va veni – asemenea celor de vin de Crăciun sau de Paște; carnavalul dionysiac sau „venețian”), cu muchia mediană ce figurează nasul (deteriorat). Ca un detaliu tehnic, se poate observa cum faţa a fost aplicată pe vas după realizarea acestuia (vasul ca mare mitră, vas al creației, athanor, etc.).

Capetele rotunjite ale „măştii”, posibil urechile, sunt orientate în faţă. Acoperit de o mască (obicei preluat de cei ce au fost descoperiți în morminte purtând măști funerare de aur) zeul se poate sustrage responsabilității acțiunilor sale distructive (EL este și „nu este EL”; poate „delega” sarcinile). El este Creator (aduce Lumea cea Nouă), dar și Distrugător (rupe în bucăți Lumea cea Veche). Astfel de vase ce au redate în relief elementele anatomice ale feţei umane (nasul, gura, urechile) sub buză, au mai fost descoperite la Gumelniţa şi Sultana. Braţele sau mai bine zis palmele acestor piese, se înaltă vertical de pe diametrul maxim al vasului. Vasul de la Vităneşti vine să întărească încă o dată convingerea că repertoriul plasticii antropomorfe este mult mai variat decât au arătat cercetările întreprinse până acum în aşezările culturii Gumelniţa. Din acest model de vas a derivat amfora (ca vas asemănător rhytonului, ce nu poate fi așezat în „poziție normală”).

Amfora poate sta doar în suport sau culcată (nu poate sta pe „fundul” ei), asemănător omului ce fără zeul cel mare creator – distrugător nu poate exista și ființa („zeul care doarme” ca suport al vieții). De aceea amforele erau preferate pentru transportul și păstrarea vinului (simbol al Lumii Amețite ce va veni – Dionysos), a mierii, a uleiului de măsline, etc. (vitale pentru om).

Vasele antropomorfe sau cu atribute antropomorfe au apărut în Orientul Apropiat în mileniul VI î.Hr. Ele sunt specifice şi spaţiului est şi sud-est european. Pe teritoriul de astăzi al României primele descoperiri de acest fel datează din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criş). Istoricii „aruncă” din nou în Orientul Apropiat sursa acestor modele de vase, așa cum fac și cu primele scrisuri și înscrisuri cunoscute ale omenirii, dar Vatra Vechii Europe nu și-a spus și ultimul cuvânt. De aici, din casa Geților de Aur primordiali, unde au adăstat toate națiile salvate după marele potop, au pornit apoi să repopuleze pământul refăcut (rezidit).

În ceea ce priveşte funcţionalitate acestor vase „umane” (cu chipuri zeiești), arheologii consideră că au fost folosite pentru libaţii sau se păstrau în ele cereale cu destinaţie specială: însămânţat, sau consum ritual. Ele sunt considerate reprezentări simbolice ale „Marii Mame”. Utilizarea lor era probabil legată de anumite evenimente ce vizau viaţa întregii comunităţi. Ele pot reflecta o stratificare socială şi o anumită ierarhizare a ceremoniilor, putând aparţine unor persoane cu o importanţă socială sau religioasă în societatea preistorică (sau poate aparțineau tuturor, întregii comunități ce lucra împreună și se bucura împreună de rezultatele muncii lor; poate nu exista nici o stratificare socială în acea societate umană pașnică).

Vasul antropomorf eneolitic („Zeul Mascat”) descoperit pe şantierul arheologic de la Vităneşti, punctul „Măgurice”, în campania de săpături din anul 2008 și având o vechime de 7000 de ani, aflat  în colecțiile Muzeului Judeţean Teleorman se află printre alte artefacte preantice prețioase. Prin simbolistica sa, el ridică istoricilor și altor oameni de știință întrebări pertinente ce vor răspunsuri clare. De asemenea, acestor răspunsuri li se pot adăuga completările necesare ale reprezentanților clerului, dacă se doresc implicați. Până atunci, doritorii pot admira mica minune preantică în vitrinele  Muzeului Judeţean Teleorman. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*